EXCLUSIV Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI pentru România: De ce susţinem liberalizarea preţurilor la energie

Momentul în care, în septembrie 2012, România a început să liberalizeze treptat preţurile la energie pe piaţa internă a fost de bun augur. Stabilirea preţurilor în mod realist va crea stimulente pentru producătorii de energie, astfel încât aceştia să investească şi să dezvolte piaţa internă, va încuraja întreprinderile de profil să îmbunătăţească serviciile şi sistemele de furnizare.

Acest text este semnat de Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI pentru România, şi de John Ralyea, economist principal, echipa FMI pentru România

De asemenea, liberalizarea va spori resursele disponibile pentru investiţii la nivel naţional, care împreună vor crea mai multe locuri de muncă. Important, reforma va produce, de asemenea, un efect mai echitabil asupra societăţii româneşti, dat fiind faptul că restructurarea subvenţiilor existente va elibera resurse pentru  protecţia consumatorilor vulnerabili.

Stabilirea preţurilor în mod realist va crea stimulente pentru producătorii de energie, astfel încât aceştia să investească şi să dezvolte piaţa internă. 

Probleme conexe reglementării preţurilor la energie

Subvenţionarea gospodăriilor şi a consumatorilor industriali prin furnizarea gazelor naturale şi a energiei electrice s-a practicat în România timp de mai mulţi ani, uneori tarifele la energie electrică fiind chiar mai scăzute decât costurile de producţie. 

Această stare de lucruri a generat patru probleme majore după cum urmează:

Prima, energia ieftină subvenţionează toate gospodăriile în mod egal. Deşi tarifele mici vin să susţină gospodăriile nevoiaşe, cele mai prospere care, de regulă, consumă mai mult, sunt favorizate în mod disproporţionat. Este mai echitabil şi mai eficient să fie protejate doar categoriile cele mai vulnerabile.

A doua, subvenţionarea energiei reduce stimulentele pentru mediul de afaceri de a investi în tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic. Metodele depăşite de producţie sunt dăunătoare pentru concurenţă, creşterea economică şi, nu în ultimul rând, pentru mediul ambiant.

A treia, rentabilitatea redusă descurajează investiţiile în sectorul energetic. Conform estimărilor Băncii Mondiale, în următorii zece ani, sunt necesare investiţii de câteva zeci de miliarde de euro pentru a debloca rezervele semnificative de gaze naturale de care dispune România.

A patra, preţurile la energie sub nivelul pieţei privează Guvernul de la încasarea unor venituri care, altfel, ar putea fi utilizate pentru educaţie, sănătate, pentru dezvoltarea infrastructurii şi, în acest mod, ar contribui la sporirea creşterii economice.

Obiectivele liberalizării preţurilor la energie

Salutăm foile de parcurs transparente ale autorităţilor axate pe liberalizarea treptată a preţurilor administrate la energia electrică şi gazele naturale, care include finalizarea dereglementării preţurilor la energia electrică pentru consumatorii nerezidenţiali până la 1 ianuarie 2014, iar pentru cei casnici – până la 31 decembrie 2017. Totodată, până la 1 ianuarie 2015 este necesară liberalizarea  preţurilor la gazele naturale pentru consumatorii nerezidenţiali, iar pentru consumatorii casnici până la 1 octombrie 2018.

În acelaşi timp, salutăm intenţiile autorităţilor de a îmbunătăţi direcţionarea programelor de asistenţă socială în vederea atenuării efectelor negative generate de preţurile mai mari la energie asupra gospodăriilor care nu sunt în stare să le suporte. Abordarea liberalizării preţurilor la energie în România este în concordanţă cu politicile de succes promovate de alte ţări, cum ar fi Brazilia, fapt care a fost identificat în recenta lucrare a FMI „Energy Subsidy Reform: Lessons and Implications“.

Şi alte reforme sunt la fel de importante

Liberalizarea preţurilor la energie constituie un aspect-cheie al reformei comprehensive din sectorul energetic. Recent, legislaţia cu privire la energia electrică şi gazele naturale a fost armonizată cu directivele Uniunii Europene din domeniul energetic, fiind de asemenea pusă în aplicare şi o lege care stabileşte ferm independenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). 

În 2012 au fost reziliate contractele bilaterale semnate de Hidroelectrica pentru vânzarea energiei electrice traderilor de energie la preţuri sub nivelul pieţei. Autorităţile s-au angajat să comercializeze volumul de energie electrică eliberat prin rezilierea acestor contracte la preţuri de piaţă. Toate aceste măsuri sunt pozitive.

Sănătatea financiară îmbunătăţită a companiei Hidroelectrica ar trebui utilizată în scopul efectuării unor investiţii viabile.

Este important ca beneficiile generate de aceste reforme să fie valorificate. Independenţa legislativă a ANRE urmează a fi tradusă în hotărâri, care ar susţine un sector energetic robust, de exemplu, prin transferarea modificărilor costurilor de producţie către utilizatorii finali. De asemenea, măsuri trebuie adoptate pentru a întări OPCOM ca şi platformă transparentă şi eficientă de tranzacţionare a energiei electrice şi a gazelor naturale. Sănătatea financiară îmbunătăţită a companiei Hidroelectrica ar trebui utilizată în scopul efectuării unor investiţii viabile. Nu trebuie folosită pentru a susţine producătorii de energie electrică de stat ineficienţi, deoarece aceasta nu este o soluţie potrivită în cazul României, ţinând cont de dificultăţile actuale din domeniul energiei.

În linii mari, Guvernul ar trebui să-şi intensifice eforturile în vederea sporirii performanţei producătorilor de energie controlaţi de stat. Se impune un sprijin mai elocvent pentru a spori transparenţa şi a se asigura numirea profesioniştilor în consiliile de administraţie şi în funcţia de manageri, evitând numirile pe criterii politice. Extinderea rolului sectorului privat în aceste companii ar putea, la fel, să contribuie semnificativ la realizarea potenţialului acestora.

Încurajăm Guvernul să continue eforturile de restructurare a sectorului energetic promiţător al României, rezistând tentaţiilor de a reveni la subvenţionarea risipitoare.

În acest an, Guvernul îşi propune să stabilească un cadru nou privind taxele şi redevenţele pentru sectorul energetic care să contribuie la instituirea unui mediu stabil şi transparent în vederea atragerii investiţiilor, generând, concomitent, venituri corespunzătoare pentru buget. În acelaşi timp, trebuie acţionat cu prudenţă, pentru a nu omorî cumva găina care face ouă de aur. Procesul de liberalizare a preţurilor va aduce beneficii producătorilor de energie, însă trebuie reţinut, că cei din urmă au nevoie de aceste resurse pentru a finanţa noi investiţii.

Concluzie

Încurajăm Guvernul să continue eforturile de restructurare a sectorului energetic promiţător al României, rezistând tentaţiilor de a reveni la subvenţionarea risipitoare sau la protecţia din partea statului a producătorilor ineficienţi. Reforma sectorului energetic, inclusiv liberalizarea preţurilor cu protecţia adecvată a consumatorilor vulnerabili, va permite valorificarea acestor resurse în scopul îmbunătăţirii nivelului de trai al tuturor cetăţenilor români.