Excesul de reglementare afectează fondurile UE

Investitorii italieni cer modificarea urgentă a unor regulamente de accesare a banilor europeni. Antreprenorii vor ca investiţiile suportate deja de firmele excluse şi readmise la finanţare să poată fi decontate prin fonduri UE.

După ce şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, atenţiona asupra pericolului ca România să fie obligată să returneze până la 1,5 miliarde de euro - ca sume deja plătite de UE pe proiecte de pre-aderare nefinalizate -, investitorii italieni atrag atenţia asupra unor piedici procedurale în absorbţia acestor fonduri. Potrivit preşedintelui Confindustria România, Luca Serena, în cazul în care nu sunt modificate rapid anumite regulamente, România va continua să înregistreze o rată redusă de absorbţie a fondurilor UE, cu mult sub nivelul prevăzut. „Există o divergenţă fiziologică între proiectele aprobate şi cele duse la bun sfârşit de companii, imensele sume alocate fiind în acest fel pierdute", a declarat Serena, pentru „Adevărul".

Potrivit acestuia, se întâmplă des ca, pe diverse axe ale programelor operative, având în vedere şi timpul lung de evaluare, şi cel de aprobare a proiectelor, firmele care câştigă licitaţia să întâmpine diverse probleme. În final, multe aleg să renunţe la investiţie, chiar dacă aceasta are şi o componentă de finanţare nerambursabilă. „Există şi deprinderi de ordin procedural care ar trebui modificate imediat de Guvernul român, fiindcă în loc să susţină creşterea, îi penalizează acesteia dinamica de competitivitate. Multe societăţi care le înlocuiesc pe altele în clasificare sunt deseori penalizate în mod nejustificat", punctează preşedintele Confindustria.

Anomalii procedurale

Şeful Confindustria ne-a expus cazul tipic al unei firme, eliminată iniţial din clasificare, dar readmisă în calitate de prima dintre excluse, la momentul unei renunţări sau producerii unor nereguli din partea primilor selectaţi. Anterior comunicării ministeriale de readmitere, întreprinderea în cauză decide oricum să participe la investiţie, primind facturi şi efectuând plăţi. Aceste cheltuieli, în condiţiile reglementărilor în vigoare, nu vor fi eligibile pentru rambursare, fiindcă sunt anterioare comunicării privind readmiterea şi semnării contractului de finanţare.

„Dacă până în prezent, cheltuielile deja suportate nu pot beneficia de o derogare cu efect retroactiv - lucru care deja afectează absorbţia efectivă a sumelor alocate - problema oferă alte teme de reflecţie pentru distorsiunile ivite printre primii potenţiali readmişi", arată Serena. În final, valoarea economică totală a proiectului societăţii în chestiune, din care a fost stornată partea de cheltuieli suportate deja automat şi care nu mai este eligibilă pentru finanţare, ar putea rezulta în acest fel mai mică decât cea prevăzută iniţial de un al doilea potenţial readmis. Acesta, spre deosebire de primul, a preferat să aştepte ca un altul să nu îşi respecte obligaţiile.

Astfel, este penalizată întreprinderea care are curajul să investească în orice caz, indiferent de fondurile UE, faţă de întreprinderea care aşteaptă, deseori în zadar, aprobarea sau readmiterea  propriului proiect.  „Dacă, în cel mai rău caz, fondurile nu sunt cheltuite, acestea riscă să fie reorientate pentru a acoperi componente de costuri nu numai reziduale ale proiectelor eliminate iniţial. Se generează astfel o încurcătură legală dificil de rezolvat, începând cu costurile birocratice deloc de neglijat, care în loc să susţină creşterea o penalizează grav", crede Serena.

Plăţi neachitate de 2,2 miliarde de euro

În România, plăţile achitate beneficiarilor fondurilor structurale ale Uniunii Europene se ridică, în prezent, la aproximativ 2,2 miliarde de euro, cifră egală cu puţin peste 11% din cele 19,7 miliarde de euro alocate de UE pentru perioada 2007-2013.

Din peste 27.000 de proiecte depuse, au fost aprobate cu puţin peste 7.000 şi finanţate 5.446. Teoretic, România ar fi trebuit să folosească aproximativ 10 miliarde de euro. La prezentarea raportului primei evaluări a actualului acord cu FMI, Franks spunea că progresele Guvernului în absorbţia fondurilor structurale sunt insuficiente. „Trebuie ca proiectele cu prioritate scăzută să fie abandonate, pentru ca eforturile să se concretizeze pe domeniile cu prioritate ridicată, în care absorbţia poate creşte mult mai rapid", a arătat oficialul.

"Există şi deprinderi de ordin procedural, care ar trebui modificate imediat de Guvernul român."
Luca Serena
preşedinte Confindustria România