Javor Benedek, europarlamentar maghiar: „Unele guverne, precum cel al Ungariei, care nu vor politici energetice ambiţioase, servesc intereselor ruseşti!“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Votul Parlamentului European de marţi care a stabilit o ţintă colectivă pentru anul 2030, la nivelul UE, de 32% pentru eficienţă energetică şi pentru energia regenerabilă, înseamnă, la prima vedere, un pas important în direcţia decarbonizării economiilor UE şi a respectării concluziilor din Acordul de la Paris.

Tranziţia energetică, însă, ascunde mai multe capcane şi intrigi decât ne putem imagina. Obiectivele stabilite de Parlamentul European sunt criticate de ecologişti, care susţin că nu sunt destul de ambiţioase, întrucât multe state sunt, oricum, pe punctul de a depăşi aceste ţinte. Există disensiuni între ţările producătoare de cărbune şi cele care îşi doresc praguri mai mari pentru regenerabilele în mixul energiei electrice.

Statele care se bazează pe producţia sau pe importurile de gaze naturale promovează ideea că acest combustibil ar putea asigura tranziţia trecerii de la o economie bazată pe cărbune la una care foloseşte energie curată. Viitorul energiei nucleare este, de-asemenea, pus sub semnul întrebării odată ce preţul energiei regenerabile devine din ce în ce mai competitiv.  

În plus, deasupra transformărilor sistemice care vor surveni în transporturi, în agricultură, în construcţia de locuinţe şi de clădiri de birouri, planează interesele economice ale Rusiei. Creşterea gradului de eficienţă energetică şi a ponderii regenerabilelor în mixul energiei electrice poate da peste cap planurilor energetice ale Rusiei întrucât aceste schimbări vor putea determina, în viitor, diminuarea cererii de combustibili fosili.

Retorica populistă a politicienilor europeni şi a altor factori de decizie care insistă pentru păstrarea în funcţiune a capacităţilor de producţie poluante şi se opun trecerii la energia regenerabilă se mulează perfect pe interesul Rusiei de a nu-şi vedea diminuate veniturile la bugetul de stat.

Am încercat să desluşesc tot acest peisaj cu europarlamentarul maghiar Javor Benedek, care face parte din grupul Verzilor şi care a fost raportor pe mai multe iniţiative legislative din cadrul Pachetului Energie.

„Cred că există o dovadă clară că, din cauza unui lobby al unor state membre, am ratat oportunitatea să aplicăm obiective pentru UE care sunt în linie cu Acordul de la Paris“

Adevărul: Care sunt principalele concluzii după ce setul celor trei legi pentru energie curată a primit un vot pozitiv în Parlamentul European?

Javor Benedek: Directiva Energiei Regenerabile, Directiva Eficienţei Energetice şi aspectele legate de guvernanţa Uniunii Europene reprezintă inima Pachetului Energie, sunt cele mai importante elemente. Parlamentul European a fost capabil să crească ţintele şi nivelul ambiţiei stabilite de Consiliu. În propunerea iniţială, obiectivul pentru energia regenerabilă şi pentru eficienţa energetică era de cel puţin 27% până în 2030.

Este o veste bună faptul că Parlamentul European a reuşit să îi convingă pe co-legislatori de nevoia unei tranziţii energetice mult mai rapidă pe piaţa de energie. Totuşi, dacă luăm în considerare ultimele rapoarte, putem considera că, şi în situaţia aceasta, s-ar putea să nu fie de-ajuns. Poziţia iniţială a Parlamentului European, atunci când a susţinut o ţintă de 40%, era mult mai realistă pentru a ne alinia la Acordul de la Paris.

Cred că există o dovadă clară că, în Parlamentul European, din cauza unui lobby al unor state membre, printre care Germania, în cazul Directivei pentru Eficienţă Energetică, sau al altor state membre din estul Europei, am ratat oportunitatea să aplicăm obiective pentru UE care sunt în linie cu Acordul de la Paris. Este păcat că am ratat această şansă pentru ca Europa să-şi onoreze angajamentele din cadrul Acordului de la Paris din cauza grupului PPE şi al Conservatorilor.

Adevărul: Ce înseamnă acest lucru pentru statele membre?

Javor Benedek:  Am acceptat o ţintă colectivă, la nivel european. Adică UE, per ansamblu, trebuie să atingă aceste obiective, ceea ce poate fi problematic. Relementările directivelor nu au setat ţinte obligatorii pentru fiecare stat membru în parte ceea ce înseamnă că da, statele membre se vor angaja să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, dar nu există un mecanism puternic pentru a pune presiune pe fiecare stat membru în parte.

Cred că, în timp ce fixarea unei ţinte mai mari poate fi o veste bună, pe de altă parte, sunt unele probleme care au apărut în sistem. Cum vor fi puse în practică aceste măsuri, de la un stat la altul? Cum vor contribui statele membre să onoreze această obligaţie colectivă? Ce va face Comisia Europeană dacă unele state membre nu vor fi pe traiectoria corectă?

Adevărul: Vor fi tentate unele state europene să paseze efortul de îndeplinire a obiectivelor climatice pe umerii altor state deoarece nu a fost setată o ţintă obligatorie pentru regenerabile şi pentru eficienţă energetică pentru fiecare ţară în parte?

Javor Benedek: Este un risc că unele state membre vor rămâne în urmă şi vor spera că altele state membre vor reuşi să atingă aceste ţinte colective, pentru toată lumea. Şi aceasta nu este o problemă doar din perspectiva solidarităţii. Eu cred că în următorii 15-20 de ani, piaţa energiei electrice va fi transformată şi viitorul înseamnă o descentralizare. Energia regenerabilă şi eficienţa energetică vor conta din ce îmn ce mai mult. Sectorul energetic va fi mult mai competitiv!

Unele ţări cred că, pe moment, au câştigat această luptă, refuzând să aibă ţinte naţionale obligatorii. Ele speră că vor evita să investească în regenerabile şi eficienţă energetică şi că vor redirecţiona aceşti bani spre energia nucleară, aşa cum face Ungaria sau în producţia de cărbune, cazurile Poloniei şi României. Pe termen lung, cu această viziune, vor crea un viitor necompetitiv pentru întreaga ţară.

Probabil că, acum, aceste state se cred îndeajuns de şirete încât să nu se urce în trenul tranziţiei eenergetice, dar cine nu se va urca în acest tren, va rămâne pe peron, în timp ce restul Europei se va îmbarca.

În plus, vedem că, pe viitor, producţia de energie nucleară va fi mai scumpă decât regenerabilele iar preţul pentru sursele regenerabile a ajuns la nivelul electricităţii produsă cu gaz natural. Toate ţările care, acum, pariază pe energie regenerabilă şi pe eficienţă energetică vor avea, pe viitor, preţuri mai mici la facturi, ceea ce nu e bine doar pentru consumatori, ci crează şi nişte avantaje competitive pentru economie, pentru industrie.

Adevărul: Cum vedeţi că se va derula această tranziţie energetică? Sunt voci care susţin că avem nevoie de gazul natural pentru a fi combustibilul care va face trecerea de la cărbune la energie curată.

Javor Benedek: În urmă cu câţiva ani au fost multe discuţii legate de gaz şi mulţi spuneau că avem nevoie de gaz pentru a fi combustibilul temporar pentru tranziţie. De ceva vreme, situaţia s-a schimbat... Cei care au susţinut această teorie s-au bazat că pe faptul că preţul energiei regenerabile va fi mai mare decât cel al gazului natural. Se aşteaptau ca, până la momentul când energia regenerabilă va ajunge să aibă un preţ competitiv la nivel de piaţă şi până când va putea fi construită o capacitate de producţie îndeajuns de mare, în această perioadă am avea nevoie de gaz.

În urmă cu cinci ani, toată lumea se aştepta ca acest moment să survină la mijlocul anilor 2020, dar deja am ajuns la acel punct. Preţul pentru energia nucleară a început să crească, la fel şi pentru combustibilii fosili, iar în politica energetică nu faci niciodată planuri pentru prezent, ci pentru viitor. Marea greşeală este să iei decizii pe realitatea din prezent.

Ideea ca gazul natural să fie combustibilul de tranziţie este depăşită. Totuşi, el va avea un rol limitat pe piaţa energiei, în mare parte pentru a echilibra sistemul. Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de tehnologiile noi care apar în domeniul stocării de energie electrică şi care vor revoluţiona energia regenerabilă. Probabil, chiar şi reglementarea rolului gazului pentru echilibrarea sistemului rămâne sub semnul întrebării. Tehnica de producţie de acumulatori, bateriile şi alte tehnologii precum hidrogenul şi alte inovaţii ar putea avansa foarte mult.

Imagine indisponibilă

Adevărul: Dar Uniunea Europeană a investit foarte mult în infrastructura de gaz natural. Avem acea listă de proiecte de interes comun...

Javor Benedek: Sunt de-acord că ar putea să fie nevoie de investiţii punctuale în acest domeniu. Dacă ar fi să mă gândesc la câteva exemple, aş enumera aici conectarea statelor baltice cu sistemul european şi completarea conexiunilor lipsă din Franţa, Italia, Grecia sau Cipru... Ar putea fi spaţiu pentru unele proiecte, dar nivelul la care dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale domină lista PCI-urilor şi la câţi bani UE vrea să cheltuiască, eu cred că este exagerat. Nu avem nevoie de atât de multe investiţii! Riscăm să construim conducte de care să nu mai avem nevoie în viitor.

Pe de altă parte, am putea intra într-o capcană tehnologică şi într-una geopolitică. Vom construi o infrastructură atât de vastă, încât vom spune că trebuie să o folosim cu orice preţ, în timp ce UE este dependentă de gazul rusesc. Iar Europa nu va mai putea fi strictă în relaţia cu Rusia atâta timp cât are această dependenţă.

„Eficienţa energetică are cel mai mare potenţial pentru a scoate milioane de europeni din sărăcie energetică“

Adevărul: Credeţi că discursul populist care este la modă în Europa ar putea submina eforturile pentru acţiunile climatice? În România, avem politicieni care militează, în continuare, pentru producţia de cărbune, Bulgaria a încercat să înlocuiască conceptul de „eficienţa energetică pe primul loc“, iar în Ungaria se insistă foarte mult pe proiectul centralei nucleare de la Paks..

Javor Benedek: În teorie, a fi populist, în termeni politici, nu ar trebui să însemne că trebuie să fii un prost la capitolul politicilor energetice. Dar, acele forţe politice care promovează o retorică populistă, eurosceptică, promovează şi o politică energetică depăşită şi demodată, bazată pe combustibili fosili şi energie nucleară.

Aţi menţionat regiunile carbonifere din România... Tranziţia energetică este foarte importantă pentru Europa, nu numai pentru a stopa, dar pentru a menţine schimbările climatice la un nivel care poate fi gestionat. Ea trebuie să fie justă social şi să ajute grupurile vulnerabile şi populaţia săracă să sară în trenul tranziţiei energetice.

Eficienţa energetică are cel mai mare potenţial pentru a scoate milioane de europeni din sărăcie energetică. Nu cred că au nevoie de preţuri reglementate artificial, ci de susţinere pentru a-şi izola clădirile, să consume mai puţină energie şi să îşi diminueze factura la energie consumând mai puţin.

Este important să ţinem cont că, în Estul Europei, avem zone unde producţia de cărbune reprezintă un factor important pentru economie şi pentru locurile de muncă. Trebuie să găsim modalităţi să susţinem aceste state pentru a participa la tranziţia energetică şi să scoată din uz capacităţile de producţie poluante. Scopul tranziţiei energetice nu trebuie să fie acela de a distruge locuri de muncă şi de a provoacea probleme sociale.

Adevărul: Vedem însă că acest discurs populist în sectorul energetic se mulează perfect pe interesele economice ale Rusiei care doreşte, în continuare, să exporte în UE combustibili fosili şi tehnologie nucleară... 

Javor Benedek: În timp ce unele guverne, inclusiv cel al Ungariei, sunt mari oponenţi ai ţintelor ambiţioase în domeniul acţiunilor climatice şi al politicilor energetice, este adevărat că acest lucru serveşte perfect intereselor ruseşti. Rusia are o economie dezechilibrată, cu mari probleme, şi poate exporta două lucruri: surse energetice şi tehnologie nucleară. Aşa că Rusia încearcă cel puţin să păstreze nivelul din prezent al acestor exporturi sau, chiar să crească exporturile de combustibili fosili în Europa.

În schimb, o ţintă mai ambiţioasă în domeniul acţiunilor climatice ar închide uşa pentru producţia de combustibili fosili şi de energie nucleară. Iar economia Rusiei ar avea mari probleme, pentru că şi-ar pierde cea mai mare piaţă de desfacere! 

Adevărul: Sectorul transporturilor consumă o treime din necesarul de energie la nivelul UE. A fost inclus în formula de calcul pentru stabilirea ţintelor de eficienţă energetică?

Javor Benedek: În reglementarea formulată pentru eficienţa energetică, sectorul transporturilor ocupă un loc separat. Este nevoie de o reglementare specifică pentru transporturi. În ultimii ani, aici a fost singurul loc unde nu am putut interveni pentru a opri creşterea de emisii Co2. Avem nevoie de măsuri mai dure care să fie adoptate de UE.

Ieri, în Parlamentul European, după cum aţi văzut, am votat o directivă cu privire la cantitatea de gaze CO2 pentru vehiculele de mare tonaj... Încercăm să punem presiune pe sectorul transporturilor dar, cred că, pe termen lung, revoluţia în sectorul transporturilor nu va veni impunând reducerea de emisii de CO2 pentru fiecare automobil în parte. Pentru a schimba fundamental acest sector, trebuie să înlocuim vehiculele care consumă combustibili fosili şi să electrificăm sistemul transporturilor folosind energie regenerabilă.

Mai sunt şi alte tehnologii care fac competiţie regenerabilelor, dar care nu sunt competitive pe piaţă. Rolul hidrogenul, de exemplu, ar putea creşte, şi ar putea fi folosit în echilibrarea sistemului energetic, nu doar în sectorul transporturilor.  

Imagine indisponibilă

„De multe ori, mecanismele de capacitate sunt folosite ca o scuză pentru a ţine în viaţă până şi cele mai poluante unităţi de producţie de energie“

Adevărul: În ce măsură credeţi că instituţiile europene vor reuşi să găsească un echilibru între dorinţa unor state de a beneficia de mecanisme de capacitate pentru combustibilii fosili cu dorinţa celorlalte state care urmăresc ţinte mai ambiţioase în domeniul acţiunilor climatice?

Javor Benedek: Este o discuţie aprinsă în jurul mecanismelor de capacitate în cadrul dezbaterilor finale privind designul pieţei de energie. Din câte ştiu, recent, s-a ajuns aproape de un compromis. Văd nevoia pentru a asigura furnizarea, pentru a avea soluţii cât mai bune, dar rămâne întrebarea dacă mecanismele de capacitate este cel mai bun răspuns. Uneori, am impresie că mecanismele de capacitate sunt folosite ca argument de factorii de decizie ca o oportunitate de a ocoli ambiţia tranziţiei energetice de a ne îndrepta spre regenerabile şi eficienţă energetică.

De multe ori, mecanismele de capacitate sunt folosite ca o scuză pentru a ţine în viaţă până şi cele mai poluante unităţi de producţie de energie. Nu trebuie să lăsăm aceste referinţe la mecanismele de capacitate să ascundă interese politice sau economice. Tehnologiile de stocare a energiei s-au dezvoltat atât de mult, încât nevoia de mecanisme de capacitate va scădea din ce în ce mai mult. Cred că trebuie să urmărim cu atenţie această problemă.

Adevărul: Credeţi într-un viitor cu emisii zero de carbon, sau cu emisii zero net de carbon?

Javor Benedek: Nu e vorba în ceea ce cred eu. Ori o facem, ori dacă Europa nu va deveni carbon neutru până în anul 2050, probabil că schimbările climatice vor genera creşterea temperaturii cu 3 sau 3.5 grade. Ar însemna o catastrofă pentru continent şi, atunci, nimănui nu îi va mai păsa de mecansmele de capacitate.

Cred că este ceva imperativ. Dacă mă întrebaţi, Europa ar trebui în anul 2050 să treacă în dreptul carbonului pe tărâm negativ iar Europa să arate că este liderul tranziţiei energetice. Asta înseamnă proiecte de împăduriri...

Din păcate, inclusiv unii colegi de la PPE cred în faptul că avem timp şi că nu este nevoie de acţiuni serioase...

Adevărul: Se bazează şi pe tehnologii precum CCS-ul (Carbon Capture Storage)?

Javor Benedek: Păi, CCS-ul... Hmmm.... Oare de ce ai inventa tehnologii scumpe şi complicate pentru emisii negative de carbon, atunci când avem la dispoziţie soluţii naturale precum reîmpăduririle sau managementul utilizării adecvate a terenurilor? Aceste forţe conservatoare acuză verzii că se comportă ca nişte hipioţi, dar cred că ei visează cu ochii deschişi şi cred că mai pot evita paşii necesari implementării anumitor măsuri pentru a preîntâmpina efectele negative ale schimbărilor climatice. Doar că acest visat cu ochii deschişi ne-ar putea duce, pe termen lung, într-o catastrofă, iar copiii şi nepoţii noştri pot fi victimele acestui vis cu ochii deschişi.  

Poate că nu aş fi menţionat acest lucru dacă nu ar fi existat lobby şi influenţe ale corporaţiilor în procesul de decizie, ceea ce este o problemă foarte importantă!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite