Erste Bank: România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor pentru perioada 2014-2020

Erste Bank: România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor pentru perioada 2014-2020

România figurează cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educaţiei, cercetării şi dezvoltării FOTO SHUTTERSTOCK

România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, de 164 de euro pe locuitor pe an, la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria, iar sumele destinate educaţiei sunt prea mici, potrivit unui raport al Erste Bank.

Analiza Erste se referă la şase state din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia.
 
Fondurile europene totale alocate pentru cele şase ţări în programul de finanţare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.
 
Polonia este câştigătorul clar al negocierilor, reuşind să obţină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune).
 
România poate accesa finanţare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia şi Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croaţia 8,6 miliarde euro (5,1%).
 
În funcţie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma ţărilor vecine. Slovacia conduce detaşat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croaţia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, faţă de 164 euro pe an în cazul României.
 
Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), România a înregistrat în 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, faţă de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croaţia, respectiv 13.171 dolari în Ungaria.
 
Totodată, România figurează în raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educaţiei, cercetării şi dezvoltării: mai puţin de 8% din finanţarea totală disponibilă pentru perioada 2014-2020. Situaţia este similară Ungariei, cu o alocare de sub 10%, faţă de 20% în Cehia, 15% în Polonia, respectiv 14,5% în Slovacia.
 
Analiştii Erste Bank notează că educaţia şi sănătatea sunt două domenii esenţiale care ar trebui să beneficieze de mai multe fonduri, având în vedere finanţarea foarte scăzută a acestor două sectoare.
 
„Serviciile medicale se află într-o stare critică, provocată de exodul personalului medical şi de lipsa echipamentelor din spitalele publice. În ceea ce priveşte educaţia, închiderea unui număr tot mai mare de şcoli primare din zonele rurale duce la creşterea ratei abandonului şcolar. Principalele priorităţi ar trebui să fie finanţarea mai ridicată şi mai eficientă a sectorului medical şi educaţional, dat fiind că România trebuie să majoreze procentul cheltuielilor alocate pentru cercetare şi dezvoltare de la 0,5% din PIB în 2012 la 2% din PIB până în 2020“, se arată într-un comunicat transmis marţi de Erste.
 
România a înregistrat totodată cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispoziţie 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.
 
Dintre cele şase state studiate, numai Polonia a reuşit să utilizeze peste două treimi din fondurile UE 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmată de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) şi Cehia (51,1%), în timp ce România a rămas în urmă, cu o rată de 37,8%.
 
Analiştii Erste consideră că birocraţia excesivă reprezintă principalul obstacol care împiedică îmbunătăţirea ratelor de absorbţie a fondurilor europene pentru statele din regiune.
 
Deşi statele cele mai sărace ale UE ar trebui să fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale şi de investiţii, sumele alocate pentru România şi Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt „mai mici decât ar fi trebuit“, se mai arată în raport. 

Mai puteţi citi:

Factori de succes pentru implementarea fondurilor europene în România. Utilizarea eficientă şi eficace a banilor europeni reprezintă cea mai la îndemână şi rapidă soluţie pentru ca România să prindă din urmă statele mai dezvoltate din vest. Mai ales acum, când investiţiile străine sunt la un nivel scăzut, la fel ca şi nivelul investiţiilor publice şi private.

România a primit 830 de milioane de euro de la Comisia Europeană. Rambursările totale au ajuns la 6 miliarde de euro. România a încasat, joi, o sumă de peste 830 milioane de euro de la Comisia Europeană, cei mai mulţi bani ajungând la Programul Operaţional Sectorial Transport - 506,20 mililioane de euro, potrivit unui comunicat remis azi de Ministerul Fondurilor Europene.
 
Comisia Europeană critică actul ce reglementează cheltuirea fondurilor europene în perioada 2014-2020. Acesta ar fi vag şi lipsit de viziuneExperţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată, scrie Mediafax.
 
Statul poate să deszăpezească drumurile aproape gratis, cu utilaje din fonduri europene şi fără firme subcontractante. Cum ar trebui să procedeze GuvernulProgramul Operaţional Sectorial Transporturi (POS-T) conţine cel puţin patru categorii de cheltuieli care ar putea fi eligibile pentru achiziţia de utilaje din fonduri nerambursabile de la UE de către administratorii de stat ai infrastructurilor rutiere şi feroviare (CNADNR, respectiv CFR). Guvernul nu trebuie decât să urmeze procedurile prevăzute în Ghidul Solicitantului POS-T.
 
Cum explică oficialii mutarea Ministerului Fondurilor Europene într-un nou sediu închiriat cu 1 milion de euroMinisterul Fondurilor Europene a explicat într-un comunicat de presă că mutarea într-un nou sediu, pentru care vor plăti anual aproape un milion de euro, este necesară pe motiv că spaţiul oferit în prezent de Ministerul Finanţelor nu permite o bună funcţionare, zonele securizate şi sălile de şedinţă fiind prea puţine şi prea mici.
 
România a absorbit în 2013 mai multe fonduri europene decât în primii cinci ani, dar nu a ajuns decât la aproape 30%. Mai avem trei ani să cheltuim baniiRomînia a încasat în acest an de la Comisia Europeană (CE) o sumă de 2,4 miliarde de euro din absorbţia fondurilor europene, mai mult decât în toată perioada 2007-2012.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările