Viscolul a învârtit moriştile: eolienele au realizat ieri 20% din producţia de energie a ţării, mai mult decât hidrocentralele sau centrala nucleară de la Cernavodă

Viscolul a învârtit moriştile: eolienele au realizat ieri 20% din producţia de energie a ţării, mai mult decât hidrocentralele sau centrala nucleară de la Cernavodă

Un kWh din cinci a fost produs azi de fermele eoliene, dar unul din trei vine tot pe bază de cărbune

Viscolul este de bun augur pentru investitorii în energie regenerabilă: producţia în centrale eoliene a atins miercuri 20% din întreaga producţie naţională. Cărbunele duce, însă, greul în această perioadă.

La ora 12.00, producţia de energie electrică era de 9.500 MW, iar eolienele realizau 1.949 MW, adică 20,61% din total. Pe cărbune se produceau, însă 2.948 MW, adică 31,17% din total, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Transelectrica. 
Producţia pe bază de hidrocarburi, adică gaze naturale şi păcură, totaliza 1.580 MW (16,71%), în hidrocentale se realizau 1.515 MW (16,02%), în vreme ce din surse nucleare se produceau 1.418 MW (14,99%). 
Biomasa şi panourile solare contabilizau o producţie extrem de mică, respectiv 33 MW (0,35%) şi 14 MW (0,15%).
 
Din producţia de 9.500 MW se exportau, însă, circa 900 MW.
 
În acest moment, la ora 19.00, cărbunele îşi menţine rolul fruntaş, cu 3.058 MW (30,71%), însă producţia hidro a avansat pe poziţia secundă, cu 1.929 MW (19,37%) faţă de 1.884 MW în sectorul eolian (18,87%).
 
Producătorii termo au avut anul trecut o dispută îndelungată cu investitorii din sectorul regenerabilelor, după ce subvenţiile generoase primite de aceştia au dus la o producţie mare de energie verde, care, la rândul său, a scăzut puternic preţul electricităţii pe bursa OPCOM.
 
Energia verde, nu este, însă, deloc ieftină. Costurile cu subvenţiile sunt plătite de fiecare consumator român, atât de către populaţie, cât şi de către industrie, şi se regăsesc separat pe factură.
 
Factură „verde“ de 415 milioane de euro în 2013
 
Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE),
Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile.
 
Certificatele verzi se acordă gratuit de către stat producătorilor de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi, în funcţie de tipul de tehnologie folosită, pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.
 
Schemă de 10 miliarde de euro
 
România are cea mai generoasă schemă de susţinere a investiţiilor în domeniul energiilor regenerabile din întreaga Uniune Europeană. Schema cumulează 10 miliarde de euro. Ţara noastră şi-a îndeplinit încă de la finele anului trecut ţinta obligatorie de energie verde asumată la Bruxelles, potrivit oficialilor ANRE.
 
Nivelul sprijinului oferit investitorilor în energia verde din România este cel mai ridicat din Europa, cu un procent de 224% pentru eolian, comparativ cu o medie europeană de 100%. Pentru energia solară, nivelul era – de 657%.
 
Guvernul a amânat anul trecut acordarea unor certificate şi a redus sprijinul pentru investiţiile noi în acest sector, începând cu 1 ianuarie.
 
Mai puteţi citi:
 
ANRE: Energiile verzi sunt că maioneza, pui prea mult ulei şi se taie
O cantitate prea mare de energie regenerabilă poate duce la căderea sistemului energetic naţional din cauza cantităţii limitate ce poate fi preluată, a declarat Marian Cernat, director în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
 
Grupul rus Lukoil ia în calcul construcţia unor parcuri fotovoltaice pe câteva terenuri pe care le deţine lângă rafinăria Petrotel Ploieşti, au anunţat reprezentanţii companiei.
 
O iarnă grea ar putea provoca o criză energetică în Europa, din cauza dependenţei prea mari de sursele regenerabile şi a închiderii centralelor care utilizează gaze naturale, potrivit unui raport al companiei de consultanţă Cap Gemini.
 
Unii dintre investitorii în energiile regenerabile au început să renunţe la proiecte după modificarea legislaţiei privind certificatele verzi, însă timpul scurs e prea scurt pentru a face o analiză, a declarat Ştefan Bucătaru, directorul general al Transelectrica, într-o conferinţă de presă.
 
Ţara noastră ar trebui să nu mai acorde certificate verzi după ce se atinge ţinta de 24% din consum, iar preţul acestora ar trebui să fie liber, afirmă Marian Năstase, preşedintele consiliului de administraţie al Alro.
 
Legislaţia privind susţinerea certificatelor verzi şi liberalizarea preţurilor la gazele naturale constituie în proporţie de 90% motivul pentru care combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi încă se află în al cincilea an consecutiv de pierderi, a afirmat Bruno Ribo, directorul general al companiei. El a completat că amânarea unor certificate verzi reprezintă un pas necesar, dar nu suficient.
 
Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC) consideră că, în ciuda deciziei privind amânarea unor certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă şi a situaţiei excepţionale înregistrate pe OPCOM, care a dus la reducerea cotaţiilor la electricitate, preţul final al unui MWh este, în continuare, împovărat de taxe suplimentare, precum cele pentru cogenerare, distribuţie sau transport.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: