Efectele încălzirii globale în România: iarna prea caldă ne topeşte economia

Efectele încălzirii globale în România: iarna
prea caldă ne topeşte economia

Lăstarii de viţă de vie înmuguresc mai devreme, iar un eventual ger ar reprezenta o catastrofă pentru viticultură, spun agricultorii FOTO Ştefan Borcea

Mii de hectare de culturi agricole compromise, păsări călătoare care nu vor să mai plece în ţările calde, turism prăbuşit în zonele montane şi soiuri de „legume all seasons”. Aşa arată România în plină iarnă călduroasă

Ştiri pe aceeaşi temă

În judeţul Botoşani, cea mai compromisă cultură este cea de rapiţă, întinsă pe 6.000 de hectare, riscuri fiind, însă, şi în privinţa celei de cereale, pe 20.000 de hectare. „Pentru ca o cultură să reziste în faţa frigului şi mai ales să se conserve pentru perioada de înmugurire, trebuie să fie acoperită de zăpadă. Rapiţa e cea mai vulnerabilă şi dacă de acum vom avea temperaturi de -10 sau -15 grade Celsius, nu se mai prinde niciun fir”, a declarat Cristian Delibaş, şeful Direcţiei Agricole Botoşani.

În pericol fără zăpadă

La Satu Mare, fermierii care au semănat foarte devreme sunt şi cei care au de suferit. Suprafaţa calamitată în totalitate este cea cu rapiţă, semănată pe partea stângă dintre localităţile Acâş şi Supur. Specialiştii spun că rapiţa a înflorit în toamnă, şi nu în primăvară, cum ar fi trebuit, astfel a venit peste ea îngheţul, distrugând-o. Emilian Mureşan, cunoscut fermier din Carei, care deţine peste 3.000 de hectare de culturi de cereale, spune: „Temperaturile ar trebui să fie mult mai joase pentru a ucide agenţii patogeni. Dacă plantele nu sunt acoperite cu zăpadă, se află în pericol”.

Profituri înjumătăţite

Ştefan Tudorie este proprietar de terenuri agricole în comuna buzioană Mărăcineni şi, în toamnă, a semănat grâu pe jumătate din terenuri. Plantele s-au dezvoltat insuficient şi sunt extrem de vulnerabile la o răcire bruscă a vremii. „Riscul este de înjumătăţire a recoltei, mai ales dacă este ger în următoarele zile. Planta este formată în bine, cu rădăcină, însă nu are înălţimea pe care trebuia să o aibă, din cauza lipsei de precipitaţii. În ianuarie, trebuia să fie mare şi, cum spunem noi, abia trebuia să se vadă cioara”, declară Ştefan Tudorie.

Fermierii din Buzău, care au terenurile cultivate din toamnă, spun că vor avea pierderi şi de 50 la sută, dacă iarna îşi va intra brusc în drepturi. „Avem deficit de apă în sol, însă ar fi periculos dacă ar ploua pentru că ar creea fenomenul de pojghiţă şi ar duce la asfixierea plantelor în pământ. Bine ar fi să avem mai întâi ploi, apoi căderi line de zăpadă, ca să se formeze acea plapumă peste plante ca acestea să poată să vegeteze peste iarnă”, declară Costel Vânătoru, cercetător în horticultură.    

   

„Pierd toţi banii!“

Fermierul Ioan Oltean are peste 30 de hectare de teren în judeţul Mureş, cultivate numai cu rapiţă. Vremea prea caldă i-a dat, însă, afacerea peste cap. „Cultiv rapiţă de şase ani şi mi-a mers binişor. Mereu am reuşit să acopăr contractele pe care le aveam cu producătorii de ulei. Anul acesta, plantele s-au dezvoltat prea frumos pentru vremea aceasta şi, dacă acum vine ger fără zăpadă, am rămas fără rapiţă, pierd toţi banii”, povesteşte agricultorul.

În Ialomiţa, agricultorii se plâng că plantele sunt slab dezvoltate, iar un eventual îngheţ ar putea să le calamiteze în totalitate. Cea mai afectată cultură ar putea fi cea de grâu, cereală însămânţată pe o suprafaţă de peste 40.000 de hectare, dintre cele 100.000 însămânţate toamna trecută. Agricultorii ialomiţeni susţin că grâul de toamnă are tulpini de numai cinci centimetri, deşi, după Bobotează, firul trebuia să fie de două ori mai mare.

PITEŞTI: Păsările călătoare nu mai vor în ţările calde

Mii de lebede, raţe sălbatice, cormorani şi lişite, care şi-au făcut casă pe lacul de acumulare din cartierul Tudor Vladimirescu al Piteştiului, le oferă localnicilor un adevărat spectacol în mijlocul iernii, după ce oamenii se obişnuiseră, din ceilalţi ani, ca păsările să plece în ţările calde. „Să vedem lebede în mijlocul iernii este un vis! Presupun că, din cauza căldurii, s-au retras toate aici”, a spus Elena Panaitescu, localnică.

În anii trecuţi, păsările, în perioada rece, migrau din partea nordică a continentului european spre sud, spre zonele mai calde. Au diferite căi de migraţie în ţară, precum: Valea Prutului, Valea Siretului, culoarul Rucăr-Bran sau Valea Oltului. Specialiştii spun că păsările care au ajuns în zonele umede ale judeţului Argeş vor ierna aici, dacă temperaturile nu vor fi foarte scăzute.

„Îşi văd de ritmul lor de viaţă“

Profesorul universitar Radu Gava, preşedintele Sucursalei Argeş a Societăţii Ornitologice Române, a precizat: „Păsările îşi văd de ritmul lor de viaţă şi nu trebuie să ne îngrijoreze că au rămas. E firesc pentru temperaturile actuale. De exemplu, dacă este un an mai cald, ele nu mai vin până în România, se opresc pe undeva prin Polonia.

Atunci, cercetătorii polonezi trag concluzia că s-au înmulţit păsările. Iar noi, românii, fiindcă nu mai ajung păsările la noi, tragem concluzia că s-au rărit. Ceea ce este total eronat. Tocmai de aceea s-a înfiinţat un program prin care monitorizăm toate păsările migratoare şi speciile, datele fiind centralizate pe plan e uropean, în Olanda”. 

Cercetătorii din Buzău caută „leguma all seasons“

Vom avea nevoie de culturi de legume şi cereale din ce în ce mai rezistente la capriciile vremii. Cel puţin asta spun cercetătorii buzoieni de la Staţiunea Experimentală Legumicolă. Din cauza iernilor ba geroase, ba prea calde, a verilor uneori secetoase, alteori bogate în precipitaţii, experţii în horticultură şi-au impus să creeze soiurile de plante care să tolereze toate anotimurile, indiferent capriciile lor.

Unul dintre cei mai apreciaţi cercetători ai Staţiunii Experimentale Legumicole din Buzău, Costel Vânătoru, lucrează deja la proiectul de călire a soiurilor legumicole, în lupta cu stresul termo-hidric, un fenomen din ce în ce mai prezent.

„Nu mai avem o climă uniformă, tradiţională, ci una cu excese. Aceste alternări de temperatură, de la cele ridicate la joase, sigur că dereglează foarte mult viaţa plantelor. De aceea, am iniţiat nişte cercetări privind stresul termo-hidric la plante, cu scopul de a obţine soiuri care să reziste la aceste schimbări climatice”, spune cercetătorul buzoian.

Încrucişări cu plante din nordul continentului

Conform acestuia, la Staţiunea Experimentală din Buzău sunt incluse în noile cercetări legumele, precum tomatele, ardeiul, fasolea, însă proiectul este mult mai larg şi va atinge şi pomicultura, viticultura, cultura largă. „Practic, facem câmpuri demonstrative, studiem plantele în sistem irigat, sistem semiirigat şi neirigat şi vedem care dintre loturi rezistă foarte bine în aceste sisteme de cultură şi mai ales în sistemul natural”, declară Costel Vânătoru.

Acesta spune că plantele cele mai rezistente sunt cele tradiţionale, locale, care s-au adaptat în timp, de-a lungul a sute de ani şi că pe acestea se va interveni, deoarece „au dovedit o adaptabilitate uimitoare”.

Îmbunătăţirile soiurilor locale s-ar putea face, de exemplu, prin încrucişarea lor cu material genetic adus atât din nordul continentului, cât şi din sud, proces de ameliorare ce va dura mulţi ani.

Cercetătorul buzoian recunoaşte că descoperirea „superlegumelor” va fi, însă, fi un obiectiv greu de atins: „Este foarte greu să armonizezi într-o creaţie biologică toate aceste cerinţe: rezistenţa genetică la ger, la temperaturi ridicate, la lipsă de apă, dar să aibă şi calitate, şi productivitate, rezistenţă la boli şi la dăunători”.

Pomii înmuguresc în Bărăgan

În judeţul Călăraşi, pomii au început deja să înmugurească, semn rău pentru recolta de fructe din acest an. Pentru cereale, însă, vremea este tocmai bună şi se anunţă de pe acum un sezon bogat în Bărăgan. Fermierii au reuşit să  finalizeze în toamna lui 2013 însămânţările la porumb, grâu, orz, rapiţă şi soia, ajutaţi de temperaturile excelente.

„A fost o perioadă grozavă. Gradul de umiditate a solului a fost ca la carte, motiv pentru care lucrările au fost în grafic. În zona Chirnogi s-au făcut însămânţări fără ca terenul să mai fie arat sau discuit. Nu s-a întâmplat acest lucru în niciun an. Temperaturile ridicate din ultima perioadă nu ne afectează deloc, deoarece, la noi, terenul a avut suficientă apă pentru a menţine planta în parametrii optimi”, a declarat Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Călăraşi. Până acum, toate culturile au răsărit şi se află în stadiu normal de vegetaţie, spun agricultorii.

Semn rău: lăstarii de viţă-de-vie înmuguresc

VRANCEA

Temperaturile primăvăratice favorizează şi înmugurirea culturii viţei-de-vie, în patria vinului, Vrancea. „Plantele suferă cel mai mult de pe urma temperaturilor, pentru că le trebuie o perioadă de repaus, dar lucrul acesta nu a mai avut loc şi pentru cultura viţei-de-vie. Pericolul vine din faptul că, din cauza timpului frumos, lăstarii înmuguresc mai devreme, iar un eventual ger ar reprezenta o catastrofă pentru viticultură”, ne-a explicat inginerul Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea. Potrivit specialistului, o situaţie dificilă pentru agricultură s-a înregistrat în anul 1985. Atunci, după o iarnă blajină, cu temperaturi ridicate care au favorizat producerea ochilor la viţa-de-vie, a venit un ger, în 10 februarie, care a compromis în Vrancea aproape întreaga producţie. Acest judeţ are cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie din România, 24.000 de hectare, adică peste zece la sută din suprafaţa ţării.

CARAŞ SEVERIN

În loc de ger să crape pietrele... au înflorit ghioceii

La Reşiţa, în grădinile din faţa blocurilor de pe Aleea Liliacului au înflorit deja ghioceii, iar oamenii de acolo spun că de ani bun ianuarie debutează cu ghioceii în floare. Între locatari chiar este o competiţie pentru a demonstra care dintre ghiocei înfloresc primii.

Anul acesta Anica Codrean a fost cea a cărei grădină a avut primii ghiocei înfloriţi, motiv de mândrie pentru întreaga familie. Nicolae Codrean, soţul harnicei grădinărese, spune că „deşi grădinile sunt în faţa blocurilor, nici copii nu se pun să rupă gingaşii ghiocei, ba chiar toţi îi protejează şi se mândresc cu ei“.

Cât priveşte data omul spune că „este cam devreme, dar tot cam aşa apar în ultimii trei ani. De multe ori cade zăpada peste ei şi, după ce se duce, ei tot aşa înfloriţi rămân. Soţia mea îi îngrijeşte, se ocupă de ei, ca de toate florile şi ei cresc hrăniţi de iubirea ei. Toţi ne mândrim cu aceşti ghiocei, sunt un fel de renume al nostru“ mai spune Codreanu.

La scara de alături stă un bătrânel care are şi el o grădină de ghiocei. „La mine nu au înflorit încă, nu ştiu de ce, dar la scara vecină sunt deja ieşiţi, să vedeţi. Cred că vecina a fost mai atentă cu ei, i-a acoperit cu frunze de toamna, ca să nu îngheţe“ spune acesta. Şi, deşi la Reşiţa au înflorit ghioceii, câteva sute de metrii distanţă, la patinoar, tinerii se dau cu patinele pe gheaţă. Oamenii spun că nu prea este bună căldura aceasta acum dar că Dumnezeu este cel care rânduieşte vremurile, iar noi nu putem să le primim decât aşa cum sunt date.

Am stat de vorbă şi cu specialiştii în domeniu. Inginerul Liviu Munteanu, agronom şi realizator de emisiuni pe această temă, spune că aceste temperaturi nu sunt normale iar ”când se depăşeşte pragul de 15-16 grade Celsius flora îşi reia ciclul de vegetaţie (cerealele intră în faza următoare de dezvoltare, pomii înmuguresc, etc). Dar până aici nu există nici un pericol, asta dacă temperaturile rămân aşa. Dar dacă va reveni gerul, culturile şi roadele sunt compromise. Este suficientă o noapte de ger pentru ca plantele sau pomii să fie complet distruşi. Practic se poate rămâne fără recoltă”.

Mai puţin afectate sunt populaţiile de albine care, deşi şi ele se trezesc la viaţă, nu au pierderi, dar au un consum de miere mai ridicat, ceea ce sporeşte costurile apicultorilor, mai spune inginerul Liviu Munteanu.

DOLJ

În judeţul Dolj există în momentul de faţă peste 220.000 de hectare de teren agricol. „182.000 de hectare au fost cultivate cu grâu, iar 7000 de hectare cu rapiţă. În zona Băileştului a fost afectata rapiţa, iar în cazul în care a răsarit neuninformă în primăvară agricultorii o pot întoarce. Culturile au fost afectate din cauză că au fost temperaturi mai ridicate anul trecut în noiembrie şi decembrie, iar acum a dat frigul“, a spus Delia Filimon, directorul Direcţiei Agricole Dolj.

Constantin Iancu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dolj, a cultivat 350 de hectare cu rapiţă. „În primăvară  o să putem să vedem care este situaţia culturilor de rapiţă.Pot fi mari probleme dacă vom avea o iarnă geroasă fără  zăpadă“, a precizat Iancu.    

TIMIŞ

În judeţul Timiş, perioada de vreme caldă nu a apucat să afecteze livezile, iar acum vremea intră din nou „N-au fost probleme în zona noastră, nici în ceea ce priveşte culturile de cereale, nici în ceea ce priveşte pomii fructiferi. N-au înmugurit pomii încă, şi nici nu se va întâmpla asta, pentru că acum începe frigul. Era o problemă pentru recolta de fructe dacă înfloreau pomii în februarie.

În ceea ce priveşte cerealele însămânţate în toamnă, nu au fost semnalate niciun fel de probleme”, a spus Milan Craia, de la Camera Agricolă a Judeţului Timiş. În total, în cel mai vestic judeţ al ţării au fost însămânţate, în toamnă aproximativ 200.000 de hectare de cereale. Cele mai multe, aproximativ două treimi, sunt cultivate cu grâu, iar în rest au fost însămânţate câteva zeci de mii de hectare cu orz, orzoaică şi rapiţă.

OLT

Agricultorii din judeţul Olt se tem că, după  temperaturile ridicate din ultima perioadă, îngheţul preconizat de către meteorologi pentru ultima parte a lunii ianuarie a.c. ar putea afecta culturile de grâu, cultivat pe aproape 120.000 hectare. Mai precis, fermierii se tem că temperaturile joase anunţate pentru a doua parte a lunii menţionate se vor lăsa cu urmări dezastruoase dacă, până atunci, nu va ninge.

„Din punct de vedere al dezvoltării plantelor nu sunt probleme deoarece acestea au intrat în iarnă bine înrădăcinate datorită cantităţilor de apă semnificative care au căzut la momentul potrivit. Până acum nu a fost îngheţ, astfel că lipsa zăpezii n-a afectat prea mult culturile agricole. Meteorologii spun însă că, spre finalul acestei luni, este foarte posibil să existe temperature mult mai scăzute decât acum, ceea ce nu ar fi o problemă dacă ar fi însoţite şi de ninsoare. Dacă, însă, nu va ninge – dar va fi ger, atunci culturile agricole r putea fi afectate serios”,a declarat Ion Anuţa, director al Direcţiei Agricole Judeţene Olt.

O cultură care nu va ridica probleme decât dacă temperaturile vor scădea sub minus 15 grade Celsius o reprezintă rapiţa, o plantă foarte rezistentă  şi des întâlnită în judeţ. Dar până şi această plantă ar avea nevoie de o “doză” de zăpadă pentru reîmprospătarea rezervelor de apă xare să-I permită a rezista până la primăvară.

VASLUI: Recoltele de toamnă arată bine 

Vremea deosebit de caldă  din această iarnă nu i-a afectat, încă, pe agricultorii din judeţul Vaslui. Atât culturile de grâu, cât şi cele de rapiţă, sunt în parametri, însă specialiştii avertizează  că o schimbare bruscă a temperaturilor le-ar putea compromite.

În acest moment, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DJA) Vaslui, culturile de rapiţă şi grâu însămânţate în judeţul Vaslui se prezintă într-o stare optimă de dezvoltare. Temperaturile din această iarnă au fost favorabile, până în prezent, iar umiditatea din sol este în parametri buni. Specialiştii avertizează, însă, că în cazul unei schimbări bruşte de temperatură, fie că vorbim de răcire, fie că vorbim de încălzire, ar putea afecta culturile.

„În acest moment nu sunt probleme. Am vorbit cu fermierii şi, din contră, culturile arată foarte bine. În cazul în care temperaturile ar creşte, aceste culturi ar putea să intre în stadiul de vegetaţie, iar acum nu e momentul oportun. Dacă temperaturile vor coborî sub 15 grade celsius mai mult de 3-4 zile, fără să fie un strat de zăpadă, atunci culturile pot fi afectate. Noi sperăm să ningă, aşa cum anunţă meteorologii“, ne-a declarat Ionel Bunea, directorul DJA Vaslui. În judeţul Vaslui, în toamna anului 2013, au fost înfiinţate o suprafaţă de 74.200 de hectare cu grâu şi 21.700 de hectare cu rapiţă.

Două nave eşuate în zona Giurgiu

 

De două luni, Dunărea este la un nivel extrem de scăzut, înregistrat, conform specialiştilor, doar în anii de mare secetă. La Galaţi, deşi este în uşoară creştere, nivelul fluviului este extrem de scăzut (138 cm, comparativ cu 280 de cm, în ianuarie 2013, şi 310 cm, în ianuarie 2012).

Potrivit Adiministraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, cele mai mari probleme sunt în zona Belene, în aval de Giurgiu, acolo unde sunt nu mai puţin de 12 puncte critice. Aici, zilele trecute, au avut loc două incidente, puse de AFDJ Galaţi pe seama unei slabe semnalizări făcută de administratorii bulgari ai malului Dunării. Este vorba despre două nave eşuate, un cargou nemţesc şi un convoi de barje, care nu au văzut şenalul navigabil şi s-au trezit cocoţate pe dune de nisip. De când a scăzut Dunărea, la AFDJ Galaţi au fost raportate 12 astfel de incidente. Cel mai grav este de acum două săptămâni, când un împingător românesc a atins o epavă de pe fundul Dunării. 

BRAŞOV

La munte, cel mai prost sezon turistic

Estimările arată că lipsa zăpezii şi temperaturile înalte au dus la pierderi de un milion de lei pe zi în staţiunile din judeţul Braşov. Gradul de ocupare a ajuns la 20%, cel mai mic din ultimii 15 ani în luna ianuarie. Dacă în prima lună a anului 2013 la Braşov au fost 150.000 de turişti, acum cifra este la puţin peste 20.000.

De o lună, în Poiana Braşov nu au fost temperaturi negative peste zi, iar zăpada, şi ea puţină, a dispărut, iar la Predeal situaţia este similară. „Gradul de ocupare în Predeal a scăzut la 20%, în weekend, şi la zero, în timpul săptămânii. Anul trecut, pentru întreaga lună ianuarie, gradul de ocupare era de 80-90%. Între 4 şi 11 ianuarie, au fost anulate toate rezervările pentru restul lunii“, a spus Dan Măluşel, proprietarul hotelului Ursuleţul şi al discotecii The Office din Predeal. Şi în zona Bran-Moeciu e jale pentru proprietarii de hoteluri şi pensiuni, din cauza lipsei zăpezii. La Cheile Grădiştei, un complex care este mereu plin, acum cam bate vântul. Gradul de ocupare este de 30 - 40%.

 

Zero rezervări

Deşi suntem în luna ianuarie, sezonul de schi din Sinaia nu a fost deschis nici acum, iar la Buşteni şi Azuga se schiază din al doilea weekend din decembrie, însă doar pe zăpadă artificială. Turiştii îşi anulează rezervările sau ocolesc muntele în weekend, iar hotelierii vorbesc de cel mai prost sezon de turism din 2007 încoace sau chiar din ultimul deceniu. Chiar şi în weekend se întâmplă să avem zero rezervări, un lucru foarte rar“, ne-au spus reprezentanţii Hotelului Silva din Buşteni.
Simona Suciu, Dana Mihai

Încălzirea globală ne ţine de cald

Prognoza meteorologilor arată că perioada anormal de caldă va continua în România, experţii explicând că este vorba de două fenomene care se întrepătrund: încălzirea globală şi exacerbarea unor fenomene climatice fireşti. 

Temperaturile vor creşte uşor până sâmbătă, când se vor înregistra cele mai ridicate temperaturi din perioada următoare, cuprinse între 5 şi 15 grade ziua şi, respectiv, -3 şi 5 grade Celsius, noaptea. În această perioadă vor exista precipitaţii slabe în nordul ţării, mai ales ploi, dar ninsorile nu vor apărea decât cu totul izolat, la munte, mai ales în nordul Carpaţilor Orientali.

Climatologul Roxana Bojariu a explicat, pentru „Adevărul“, că situaţia anomaliilor înregistrate în ultimele luni şi iarna călduroasă prin care România trece în acest an se explică atât prin exacerbarea unor fenomene climatice fireşti - oscilaţia arctică sau vortexul –, dar şi prin fenomenul încălzirii globale, o problemă cu care se confruntă toată planeta, din ce în ce mai vizibil în viaţa fiecăruia.

Prognoză ANM pentru o săptămână

Meteorologii spun că România va trece în continuare printr-o perioadă caldă. Astfel, potrivit ANM temperaturile vor creşte uşor până sâmbătă, când se vor înregistra cele mai ridicate temperaturi din perioada următoare, cuprinse între 5 şi 15 grade Celsius ziua şi, respectiv, -3 şi 5 grade, noaptea. În această perioadă vor exista precipitaţii slabe în nordul ţării, mai ales ploi, dar ninsorile nu vor apărea decât cu totul izolat, la munte, mai ales în nordul Carpaţilor Orientali. Duminică şi luni temperaturile nu vor mai creşte, începând să scadă uşor, dar vremea va rămâne în continuare caldă.

Ce spun specialiştii

Climatologul Roxana Bojariu a explicat, pentru „Adevărul“, că situaţia anomaliilor înregistrate în ultimele luni şi iarna călduroasă prin care România trece în acest an se explică atât prin exacerbarea unor fenomene climatice fireşti, dar şi prin fenomenul încălzirii globale, o problemă cu care se confruntă toată planeta din ce în ce mai vizibil în viaţa fiecăruia.

„Conform măsurătorilor realizate, luna noiembrie a fost cea mai călduroasă lună noiembrie, la nivel global, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi pnă în prezent, de când se fac măsurători. Din această cauză, încălzirea care a cuprins mare parte din Eurasia, nu doar România şi Europa, a adus anomalii foarte puternice. Această anomalie este în logica încălzirii globale“, a arătat Bojariu.

De cealaltă parte, în ceea ce priveşte fenomenele din decembrie şi până acum, este vorba despre anomalii termice puternic negative în Canada şi Statele Unite şi pozitive în mare parte din Europa, Arctica, vestul Rusiei. În aceste cazuri, potrivit expertului, este vorba de fenomenul cunoscut sub numele de oscilaţia arctică sau vortexul. Acest fenomen atmosferic se manifestă în zonele de latitudine înaltă, în mod obişnuit.

„Avem în atmosfera înaltă mişcări ale maselor de aer foarte rapide, care configurează în jurul zonei polare vânturi dinspre vest spre est foarte puternice, care izolează aerul deasupra Articii sau deasupra Antarcticii. Când apar fluctuaţii în această mişcare în jurul Polului Nord şi când aceşti curenţi din atmosfera înaltă slăbesc, atunci aerului de deasupra Arcticii nu mai este izolat doar în acea zonă. Astfel s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute până în Nordul Floridei. De cealaltă parte am avut anomalii pozitive în Europa, deci şi la noi“, a mai explicat climatologul.

La acest material au contribuit: Ionuţ Ungureanu, Ştefan Borcea, Ionuţ Balaban, Ionela Stănilă, Cristina Cicău, Iulian Bunilă, Ionel Albon, Cosmin Zamfirache, Cristian Franţ, Andreea Mitrache, Vali Silaghi, Mugureal Manea, Dana Mihai, Laurenţiu Ionescu, Bogdan Nistor, Simona Suciu

Mai puteţi citi: 

Avertismente severe pentru o lume care se mişcă haotic. Schimbările climatice, ameninţări de securitate naţională

Am publicat un rezumat al Raportului Pentagon din 2003 pentru a vă trimite la momentul şi documentul care au marcat începutul unei şcoli care, foarte departe de lumina reflectoarelor, se dezvoltă acum ca un adjuvant indispensabil al gândirii marilor jucători planetari în ce priveşte proiecţiile de putere pe termen mediu şi lung.

Raportul teribil al Pentagonului despre catastrofele climatice, absolut real? - partea a II a

Publicăm astăzi a doua parte a materialului referitor la catastrofele climatice anunţate de raportul Pentagonului din 2003. Concluziile pentru perioada în care ne aflăm şi cea imediat următoare anunţă schimbări dramatice la nivel planetar, care vor influenţa strategiile de securitate ale statelor.

Raportul teribil al Pentagonului despre catastrofele climatice, absolut real? - partea I

Aproape incredibilele evenimente meteorologice care afectează în acest moment SUA readuc în atenţie un faimos raport realizat de Pentagon şi dat publicităţii în octombrie 2003 sub semnătura cercetătorilor Peter Schwartz şi Doug Randall de la Global Business Network, o companie de consultanţă în domeniul scenariilor globale şi strategice: An Abrupt Climat Change Scenario and Its Implications for United States National Security.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările