Economişti: Există un risc major de închidere a companiilor aeriene low-cost

Economişti: Există un risc major de închidere a companiilor aeriene low-cost

Următoarele 6-12 luni sunt critice pentru companiile aeriene, în special pentru segmentul low-cost unde riscul de închidere e crescut, consideră Dinu Bumbăcea, lider consultanţă şi afaceri al PwC, într-o amplă analiză privind recuperarea după criza provocată de coronavirus.

Ştiri pe aceeaşi temă

Următoarele şase până la 12 luni vor fi critice pentru companiile aeriene de transport şi producţie de aeronave pentru a-şi pregăti recuperarea după criza generată de pandemia COVID-19 care a dus la cea mai mare contracţie din istoria acestui sector, după cum estimează raportul global PwC ”Tendinţe în industria aerospaţială 2020: Cum îşi poate reveni sectorul comercial după criza COVID-19”. 
 
Industria aerospaţială a cunoscut o expansiune puternică în ultimii zece ani care, pe segmentul comercial, s-a datorat în mare măsură avântului companiilor aeriene low-cost care au contribuit la creşterea accelerată a cererii de zboruri. Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6 - 12 luni. Impactul va fi resimţit atât de industria aerospaţială, cât şi de alte industrii a căror evoluţie depinde de călătorii. Totuşi, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creşterea, acela de a opera curse scurte şi care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecţie.
 
În schimb transportatorii mari au şanse mai mari să depăşească criza pentru că au sprijinul guvernelor sau pentru că pot face restructurări în cadrul proceselor de insolvenţe. Chiar şi aşa, rămâne o mare provocare să găsească modalităţi de a ajuta pasagerii să se simtă suficient de siguri pentru a zbura. 
 

Recuperarea până la nivelul anterior crizei poate dura 3-4 ani

Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) estimează că veniturile globale ale companiilor aeriene vor scădea la aproximativ jumătate în 2020, la 419 miliarde de dolari, iar industria în ansamblu va suferi pierderi de peste 84 miliarde dolari. IATA a prevăzut, de asemenea, că veniturile pe kilometri parcurşi de pasageri (RPK) pentru cursele interne nu vor reveni la nivelurile din 2019 decât în 2022, iar RPK pentru cursele internaţionale abia în 2024.
 
Aceste prognoze pornesc de la premisa că suspendarea totală sau parţială a  activităţii în transporturile aeriene au fost la minime istorice în perioada de lockdown. Astfel, în luna aprilie, potrivit datelor Ascend/Cirium, companiile aeriene par să fi atins apogeul inactivităţii la nivel global, având aproape 60% din flota aeriană la sol, în timp ce traficul de pasageri a coborât la aproape 10% din nivelurile anterioare. Astfel, în mai, conform raportului PwC ”COVID-19: Impactul asupra flotelor de linii aeriene comerciale”, aproape 18.000 de companii aeriene comerciale erau inactive cu 15.000 mai multe decât în luna ianuarie. 
 
În acest context, încasările operatorilor aerieni au avut o scădere puternică faţă de nivelul planificat acumulând şi datorii către pasagerii cărora le-au fost anulate zborurile, dar şi către furnizori. După perioada de lockdown, companiile au reluat zborurile, cu campanii de reduceri ale biletelor şi investiţii în măsuri de igienă pentru a asigura sănătatea şi siguranţa clienţilor şi ale echipajului. Cu toate acestea, nivelul zborurilor rămâne mult scăzut comparativ cu cel dinaintea crizei.
 
Chiar dacă acest nivel dramatic a fost depăşit în vară, dificultăţile rămân din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei pe măsură ce statele impun sau ridică restricţiile de călătorie. Prin urmare companiile aeriene se confruntă cu mari provocări atunci când planifică modalităţile de recuperare.
 
Industria aerospaţială ar putea face acum schimbările necesare spre eficientizare. În loc să se concentreze doar pe reduceri, transportatorii, producătorii şi furnizorii mari ar trebui să facă investiţii în cinci domenii-cheie: utilizarea tehnologiei pentru a accelera transformarea, stabilizarea lanţului de aprovizionare, eficientizarea forţei de muncă, concentrarea pe sustenabilitate în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 şi ajutor de stat, strâns corelat însă cu măsuri pentru reducerea costurilor şi îmbunătăţirea performanţei operaţionale. 
 
COVID-19 a avut un impact devastator asupra industriei aerospaţiale, dar poate fi un catalizator pentru schimbare. Pe măsură ce situaţia va reveni la normal, câştigătorii vor fi doar cei care au luat măsurile necesare pentru a ieşi mai puternici din această criză fără precedent. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările