Economist: Cel mai grav efect al Brexitului asupra României ar fi pierderea fondurilor europene. Leul se va deprecia, exporturile vor scădea
0
România ar putea rămâne fără fonduri europene dacă Marea Britanie iese din Uniunea Europeană, riscând nefinanţarea proiectelor, în condiţiile în care state precum Ungaria, Polonia şi ţările baltice vor fi mult mai rapide în absorbţia fondurilor.
Alte riscuri vizează deprecierea monedelor regionale în raport cu euro şi dolarul, însă mai puţin în cazul leului, care este oricum prea puternic, cu 5%-10% în comparaţie cu monedele din regiune, Brexit-ul influenţând şi schimburile comerciale şi numărul românilor care lucrează în Marea Britanie.
„Cel mai mare risc al Brexitului pentru România, cel puţin pe următorii cinci ani, îl reprezintă fondurile europene“, consideră Dan Bucşa, macroeconomist al UniCredit Bank la Londra, potrivit News.ro.
„Dacă Marea Britanie pleacă din Uniunea Europeană cu plăcinta ei de fonduri, cred că cei mai afectaţi vom fi noi, pentru că Polonia şi Ungaria sunt capabile să absoarbă mult mai repede şi noi vom rămâne, ca de obicei la sfârşit, când vom rămâne fără fonduri. Deci riscul este mult mai mare pentru noi, pentru cehi şi slovaci“, explică Bucşa.
El a arătat că România a reuşit să treacă anul trecut de un grad de absorbţie de 2,5% din PIB, însă în acest an toate statele vor înregistra o scădere pentru că este început de program.
„Noi suntem oarecum mai norocoşi pentru că la sfârşitul anului trecut nu am mai reuşit să absorbim tot ce trebuia să absorbim şi am mai primit nişte fonduri şi anul acesta, deci inerţia în investiţii va fi ceva mai mare la noi“, a mai spus macroeconomistul.
Diferenţa mare va fi înregistrată în funcţie de cât de repede îşi revine absorbţia în diverse ţări, economiştii având încredere că doar Polonia şi Ungaria vor reuşi să absoarbă mai mult în 2017.
Deprecierea leului şi creşterea dobânzilor pentru Guvern
Un alt risc al Brexit-ului îl reprezintă majorarea cursurilor de schimb şi a randamentelor în toate statele, însă Banca Centrală Europeană ar putea cumpăra titluri de stat pentru a tempera creşterea.
În această situaţie, toate monedele se vor deprecia în raport cu dolarul, atât euro, cât şi monedele regionale. În raport cu euro, se vede o depreciere a monedelor din regiune mai puternică pe forinţi şi pe zlot decât pe leu şi pe coroana cehească.
Dacă leul se depreciază, la 4,55-4,60 lei/euro, probabil că Banca Naţională va interveni să ţină cursul mai jos şi piaţa crede că BNR va reuşi acest lucru, în timp ce pentru Ungaria şi Polonia nu se aşteaptă la nicio intervenţie, cele două state considerând binevenită orice depreciere.
Intervenţia BNR va depinde şi de volumele de tranacţionare.
Chiar şi în condiţiile actuale, Bucşa consideră că leul este prea puternic la momentul actual, cu 5-10% faţă de monedele regionale, în termeni de curs de schimb real efectiv. Ca atare, exporturile României s-au scumpit faţă de cele din centrul Europei.
Cursul de schimb ar putea rămâne la 4,4-4,5 lei/euro dacă BNR continuă politicile actuale, însă pe viitor nu va putea rămâne la nivelul actual fără a afecta competitivitatea exporturilor prin preţ.
Exporturi scumpe
După criză, anumite state din regiune au încercat să-şi deprecieze monedele prin politici publice, însă BNR nu a aplicat o asemenea politică, considerând că stocul de credite în valută este mai important, iar economia românească depinde în mare măsură de cererea internă.
„România este puţin mai sus decât în 2008, leul s-a apreciat puţin, este cu 5%-10% mai puternic decât monedele din regiune. Dacă ne uităm în regiune, suntem una dintre puţinele ţări care au un deficit comercial, suntem noi şi sârbii“, a subliniat Bucşa.
În condiţiile în care celelalte ţări din regiune continuă să-şi deprecieze monedele, iar investiţiile străine în România vor fi insuficiente, economia locală va trebui să înceapă o devalorizare a leului.
În cazul în care Marea Britanie va decide să iasă din UE, vor urma o serie de negocieri pe o perioadă de circa doi ani, macroeconomiştii UniCredit apreciind că Marea Britanie nu va obţine un acord prea bun în urma negocierilor.
Marea Britanie, a patra în topurilor cu care România are schimburi comerciale
Impactul asupra României pe termen lung, deşi mai mic decât pentru alte ţări, va fi legat de schimbul comercial, exporturile României către Marea Britanie însumând circa 4% din total, fiind a patra ţară către care livrează produse şi servicii, dar cea mai mare sursă de surplus comercial.
Ca procent în PIB, exporturile către Marea Britanie cumulează circa 2%, iar surplusul comercial se situează sub 0,5%, printre produsele livrate numărându-se maşini şi unelte (29,2% din totalul exporturilor în 2014) şi autoturisme (16,2%).
Forţa de muncă, altă problemă
Un alt risc vizează forţa de muncă, circa 136.000 de români lucrând oficial în Marea Britanie, cu o pondere de circa 1,5% din populaţia activă, care s-ar putea întoarce în ţară sau să migreze în alt stat UE.
„Vor pune presiune pe Germania, probabil, sau se vor întoarce. Dar românii mai bine merg în străinătate decât să-şi caute un job în România şi să se relocheze“, a mai spus Bucşa.
Referendumul Marii Britanii privind ieşirea din Uniunea Europeană va avea loc pe 23 iunie.
Se încarcă comentariile...
