Economia românească se va reduce sever, cu 14,4%, în trimestrul doi

Guvernul estimează că creşterea economică va reveni în zona potenţialului său estimat înainte de pandemia COVID-19, respectiv în intervalul 3-4% FOTO 123 RF

Guvernul estimează o reducere severă a economiei, de 14,4%, în trimestrul II al acestui an, arată Programul de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Mai precis, se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al-II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de „V”, dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV, arată documentul.

Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni.

Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele 3 luni maxim afectate (martiemai) va fi o reducere de circa 18% faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere.

Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili.

Ca urmare, se aşteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuţii negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât şi a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 puncte procentuale). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menţionaţi anterior a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% în prognoza de iarnă.

Creşterea va reveni la potenţialul dinainte de pandemie

Pe termen mediu, scenariul cu cea mai mare plauzibilitate este cel în care creşterea economică revine în zona potenţialului său estimat înainte de pandemia COVID-19, respectiv în intervalul 3-4%.

Referitor la anul 2021 s-au identificat, la acest moment, două surse probabile de incertitudine, care se pot transforma în riscuri negative la adresa creşterii PIB: traiectoria trimestrială a reluării activităţilor economice şi probabilitatea asociată unui al doilea val pandemic în lunile octombrie - noiembrie 2020. Totuşi, aceste ipoteze nu sunt luate în calcul la elaborarea scenariului pe termen mediu.

O reluare a activităţii economice cu întârziere în eventualitatea unei evoluţii în „L” a produsului intern brut sau reapariţia COVID-19 ar avea efecte negative asupra activităţii economice şi în anul 2021, caz în care revenirea creşterii economice robuste s-ar produce în partea a doua a anului viitor.

Potrivit Guvernului, potenţialul de creştere al economiei româneşti este afectat pe termen scurt în principal prin intermediul factorului muncă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul recesiunii precedente. Date fiind atât evoluţia negativă a populaţiei ocupate, cât şi a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată în contextul reducerii producţiei din majoritatea sectoarelor şi a distanţării sociale, contribuţia factorului muncă la creşterea potenţială se aşteaptă să fie negativă în anul 2020.