Economia duduie, „aprinsă“ de consum şi stinsă de investiţii

Eugen Teodorovici FOTO gov.ro

Economia românească a întrecut orice aşteptări, crescând cu 5% în primele trei luni ale acestui an. Consumul românilor a fost însă cel care a pus gazul pe foc, iar industria şi investiţiile au lăsat de dorit. Această combinaţie este una care nu poate să mai dureze mult, avertizează specialiştii.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat miercuri că România a înregistrat o creştere economică de 5%, în primul trimestru. Acest avans al produsului intern brut (PIB) ne-a plasat în topul creşterilor în Uniunea Europeană, alături de Ungaria, cu o creştere de 5,2% şi Polonia, cu 4,6%.

Creşterea economică a fost, astfel, o surpriză pentru analişti. Economiştii interogaţi de Reuters estimau o creştere economică de 3,9% în primul trimestru din 2019, în timp ce analiştii chestionaţi de Bloomberg erau mai optimişti, mizând pe creştere de 4,1%.

Până şi Guvernul a părut surprins de viteza cu care a crescut economia. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat miercuri că datele INS privind creşterea de 5% în trimestrul I depăşesc chiar şi estimarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, ceea ce „este un lucru bun”. Prognoza Guvernului prevedea o creştere de 4,5% în primul trimestru, a spus el.

Anunţul INS a fost prilej şi pentru „înţepături” în partidele de la guvernare şi opoziţie. Pe de o parte, preşedintele PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe preşedintele Klaus Iohannis că „a tunat şi a fulgerat că e o tragedie, că sunt doar cifre pe hârtie şi că bugetul nu e realist”, dar „realitatea este cea publicată astăzi de către INS”. Premierul Viorica Dăncilă a declarat că „toţi cei care au spus că Guvernul nu merge într-o direcţie bună, că este un eşec al guvernării, sunt contrazişi de aceste cifre”.

În schimb, preşedintele PNL Ludovic Orban a afirmat că economia creşte „pe caiet“, din consum pe datorie, ca la chioşcurile săteşti din unele localităţi din ţară.

De unde vine creşterea

Deocamdată, datele INS nu spun cu exactitate care a fost „combustibilul” acestei creşteri economice, instituţia urmând să facă publice mai multe detalii abia în iunie. Dacă ne uităm însă la alte date prezentate până acum de INS, putem vedea că tot consumul românilor a impulsionat creşterea.

Mai precis, consumul cu amănuntul, adică volumul de bunuri pe care le cumpără românii şi principala componentă a produsului intern brut, a crescut cu peste 8%, în primul trimestru, arată datele INS. Horia Braun, economist-şef al BCR, subliniază: „Consumul privat pare să fi rămas principalul motor datorită creşterilor puternice ale salariilor nete”.

„Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere creşterea salariilor din sectorul public în primele două luni ale acestui an”, arată şi analiştii ING Bank. De ce nu sunt entuziaşti în privinţa asta? „Este foarte probabil că cea mai mare parte a creşterii să fi fost suportată de importurile mai mari. Stimularea consumului bazat pe import poate doar să mai pună gaz pe foc”, spun analiştii. Un alt sector care a adus o contribuţie importantă ar putea fi cel al construcţiilor, deoarece acesta a crescut cu 12,5% în primul trimestru, impulsionat de construcţiile de locuinţe.

În schimb, industria, cel mai important sector al economiei româneşti şi care se ridică la un sfert din PIB, a cvasi-stagnat, cu o creştere de numai 0,6%. Nici investiţiile nu au contribuit prea mult. Analiştii Banca Transilvania scot în evidenţă „declinul investiţiilor străine directe şi al cheltuielilor publice de capital”, adică al investiţiior statului.

Cristian Păun, economist, critică modul în care avansează economia românescă: „PIB creşte, dar contează şi cum creşte, adică prin consum şi cheltuieli guvernamentale, dar nu investiţii. Şi aceste creşteri se fac pe datorie. Cum să ţină creşterea pe datorie publică şi prin sacrificarea investiţiilor publice?”, subliniază economistul, pe Facebook.

Prognoze mai pesimiste din afară

Guvernul României mizează în acest an pe o creştere economică de 5,5%, cu un produs intern brut de 1.022 miliarde de lei, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la 2,76% din PIB.

Spre comparaţie, Fondul Monetar Internaţional estimează că economia românească va încetini şi ţara noastră va înregistra un avans de numai 3,1% în acest an. Comisia Europeană consideră că România va avansa cu numai 3,3% în acest an.

Banca Mondială susţine că economia României va creşte cu 3,5% în 2019, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) previzionează că ţara noastră va înregistra o creştere economică de 3,2%.

Prognozele FMI sunt mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti atât în 2019, de la 3,5% cât estima în ianuarie până la 3,6%, cât şi pentru 2020, de la 3,1% până la 3,3%.