Primii intraţi în arenă au fost diriguitorii finanţelor publice, care au scos dintr-un fel de joben fiscal, pe post de iepuraşi, mai multe taxe şi impozite la care nimeni nu se aştepta.

Publicul – investitori, firme, popor de-a valma – s-a trezit cu un curs valutar de 4,7 lei/euro pentru accizele la produse precum ţigări, carburanţi, alcool, gaze, energie sau cafea.

Un curs mult mai mare faţă de cel calculat în anul trecut. Rezultatul: o majorare care a forţat scumpiri la toate aceste produse.

Încă un iepuraş: acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, care i-a adus la disperare pe transportatori, alungându-i din piaţa românească a motorinei şi benzinei.

Şi încă un iepuraş: eliminarea scutirii de taxă pe construcţiile speciale, echivalentă cu introducerea celebrei „taxe pe stâlp“, care a aspirat bani şi de acolo de unde nici proprietarii nu ştiau că există – în garduri, stâlpi, anexe, baraje de acumulare, reactoare nucleare, boxe de irigare, diverse clădiri tehnice.

Apoi, pentru că jocul iepuraşilor devenise halucinant, diriguitorii finanţelor au ieşit cu câteva facilităţi liniştitoare: scutirea de impozit pe profitul reinvestit, amânarea cu doi ani a unor rate bancare („electorata“, devenită mai târziu electoratata), reducerea CAS...

Dar nu s-au dezmeticit bine „admiratorii“ acestui crepuscular spectacol, că în arenă au intrat statisticienii. Dresorii „Tigrului Estului“.

După un răget care a speriat toată Europa (a se citi creşterea economică record din 2013), „Tigrul“ nostru a scos un mieunat timid şi s-a dus la somn (trimestrul unu pe minus, urmat de trimestrul doi pe minus), comportament care în limbajul dresorilor se numeşte recesiune tehnică. O expresie care a speriat de moarte publicul din loja politicienilor.

Dar, ce să vezi, pe sfârşit de toamnă, cu două zile înainte de alegerile decisive pentru Preşedinţie, şi pe finalul unei campanii anemice (alt circ, şi acolo...), „Tigrul“ nostru se trezeşte şi face câteva tumbe vioaie, spre fericirea politicienilor. „Vedeţi, n-a fost nicio recesiune“, a spus, triumfător, premierul.

(Notă: dacă la începutul anului „Tigrul“ semăna cu o vacă, economia crescând datorită agriculturii, acum seamănă cu o Dacie, performanţele venind din industria auto.)

Reprezentaţia a continuat cu un scurt show al iluzionistului Ioan Rus, ministrul Transporturilor.

El a adus o baghetă magică şi a transformat în drumuri expres autostrăzile desenate magistral pe pereţi de către predecesorul său, Dan Şova.

Rus a mai făcut câteva mişcări cu bagheta şi pentru ca 40% din căile ferate să dispară de pe harta CFR, ba unele să se transforme chiar în piste pentru biciclişti, dar acest număr nu i-a reuşit (deocamdată).

În aceeaşi arenă au apărut mai târziu şi acrobaţii bugetului pe 2015, Darius Vâlcov (care i-a înlocuit pe maeştrii echilibrişti Gheorghe Gherghina şi Liviu Voinea, ieşiţi între timp din arenă în direcţia BNR) şi Ioana Petrescu.

Exact, Ioana Petrescu, a cărei susţinere (harvardiană, am putea spune) „din suflet“ pentru reducerea CAS a făcut deliciul publicului într-un filmuleţ al studiourilor cinematografice Cotroceni.

Cei doi acrobaţi mai evoluează şi acum, dar de data aceasta în faţa unui public select şi extrem de exigent, format din membrii delegaţiei FMI. Lor trebuie să le arate că se descurcă, adică menţin echilibrul bugetar, şi fără plasa de siguranţă a majorării redevenţelor sau a creşterii vreunei taxe în 2015.

În fine, în arena noastră şi-a mai făcut apariţia, cu Leul de lesă, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Pentru calmarea publicului, el a explicat că Leul este cuminte şi stă tolănit într-un coridor de curs rezonabil (4,40-4,44 faţă de euro), dar nu se ştie cât va mai dura această linişte.

Din păcate pentru oamenii de rând din public, pe banii cărora se desfăşoară reprezentaţiile descrise mai sus, pâinea aferentă acestui circ este tot mai puţină.
O arată statisticile oficiale privind salariul mediu pe economie şi veniturile gospodăriilor populaţiei.