Economistul Florin Cîţu îi cere şefei FMI să nu aprobe un acord cu România pentru ca economia să revină pe creştere

Economistul Florin Cîţu îi cere şefei FMI să nu aprobe un acord cu România pentru ca economia să revină pe creştere

Analistul Florin Cîţu spune că FMI a fost spectator în timp ce propriile estimări privind economia au fost prea optimiste  FOTO: Mediafax

Economistul Florin Cîţu îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, directorului general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Chirstine Lagarde, să nu aprobe un nou acord cu România, considerând că economia nu mai poate suporta încă doi ani de reforme mimate, aşa cum s-a întâmplat din 2009 în prezent.

Ştiri pe aceeaşi temă

„FMI a fost spectator în timp ce stocul de arierate s-a dublat comparativ cu 2008 şi a rămas apoi la acest nivel. FMI a fost spectator şi a privit cum companiile de stat, care ar fi urmat să fie privatizate, au rămas o gaură pentru resursele bugetare", se arată în scrisoare.

„FMI a fost spectator”

"FMI a fost spectator şi a privit cum banca centrală ratează propriile ţinte de inflaţie în fiecare an (inflaţia a fost mai mare decât ţintele). FMI a fost spectator şi a asistat cum salariile din sectorul public au fost tăiate doar pentru şase luni şi apoi reîntregite în doi ani, în timp ce restul economiei rămânea în criză, iar şomajul continua să crească. FMI a fost spectator în timp ce propriile estimări privind performanţa economiei au fost prea optimiste în fiecare ani începând cu 2009”, mai arată economistul în document.

Christine Lagarde se află luni şi marţi în România, urmând să susţină mâine, la sediul Băncii Naţionale a României (BNR) un discurs.

O misiune a FMI vine miercuri la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România, la o zi după ce se încheie vizita directorului general al Fondului. Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Autorităţile au precizat anterior că doresc ca un nou acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Reforme amânate

Din nefericire, spune Cîţu, tocmai soluţiile de susţinere a creşterii economice au fost cele pe care clasa politică le-a amânat permanent. Mai mult, amânările repetate ale reformelor economice au fost aprobate de către fiecare misiune FMI, care a dat notă de trecere după toate vizitele trimestriale.

„În aceste circumstanţe, singurul lucru pe care România poate să-l facă este de a acumula mai multă datorie pentru a plăti datoriile vechi. Când tragem linie, ultimii patru ani de «reforme» lasă România într-o stare mai proastă decât a fost în 2008: PIB potenţial semnificativ mai mic, datorie publică de aproape patru ori mai mare, şomaj mai ridicat, un stoc de arierate aproape dublu faţă de 2008, niciun progres în privatizare, salariile pubulice la 7,4% din PIB, pondere mai mare decât în 2007, an cu creştere economică de 5%, cheltuieli curente ca procent din total cheltuieli la nivelul maxim din 1989, şi, desigur, cu inflaţie ridicată”, a mai spus analistul economic.

„Subvenţionarea” clasei politice

Cîţu afirmă că acest rezultat nu este doar efectul unor propuneri economice inadecvate. Cu toate acestea, el susţine că a creşte taxele în mijlocul unei recesiuni este un sfat economic prost potrivit oricărui manual de economie.

„Situaţia actuală este mai mult rezultatul faptului că FMI a «subvenţionat» corupta clasă politică românească. De fiecare dată când FMI a acceptat să relaxeze condiţiile iniţiale, pentru ca programele să nu fie declarate off-track, a împins de fapt România şi populaţia mai departe de prosperitate şi a dat clasei politice încă un argument pentru a se comporta la fel şi în în viitor”, se arată în scrisoarea transmisă către Christine Lagarde.

FMI închide ochii la ratarea ţintelor

Cel mai bun exemplu, potrivit lui Cîţu, este anunţul recent al FMI potrivit căruia acordul 2011-2013 a fost finalizat cu succes, decizie care nu ajută economia României.

„Faptul că FMI spune că este acceptabil să ai deficit bugetar mare produs de salariile publice, în timp ce economia stagnează, nu este o atitudine care să revigoreze creşterea economică. La fel cum nu poate susţine creşterea economică ratarea de către BNR a ţintei privind activele externe nete şi inflaţia, sau nefinalizarea vreunei privatizări în cei patru ani de acord. Sau ratarea ţintei de arierate, nu doar în 2012, ci în toţi anii începând cu 2009. Încheierea cu succees a acordului în aceste circumstanţe ajută doar clasa politică şi instituţiile sale să câştige mai multe putere, dar nu ajută economia României sau pe români. Sunt sigur că dumneavoastră şi FMI sunteţi conştienţi de aceste lucruri”, a adăugat Cîţu în scrisoarea către şefa FMI.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi finalizată în 2011.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: