După Brexit, protecţionismul economic va fi bun sau rău pentru România?

Un partid nou înfiinţat readuce în discuţia publică protecţionismul economic ca măsură de încurajare a afacerilor româneşti. Mai ales în contextul Brexit

Forţa Naţională, noua formaţiune, arată într-un comunicat că „România trebuie să abordeze problema Europei post-Brexit şi din punct de vedere economic, nu doar politic“.

„România are nevoie de proiecte economice clare şi de un sistem fiscal care să protejeze capitalul autohton şi să transforme România într-un centru de afaceri primitor şi uşor de abordat la nivel european“, afirmă Clement Sava, purtătorul de cuvânt al formaţiunii.

El arată că mutarea capitalurilor care va avea loc după Brexit poate fi în beneficiul României „dacă scăpăm de eticheta de ţară cu un sistem fiscal confuz, schimbător, netransparent şi supra-birocratizat“.

Însă noutatea pe care o lansează formaţiunea o constituie propunerea ca „România să adopte, de urgenţă, un pachet de măsuri legislative care să încurajeze dezvoltarea afacerilor româneşti“, pe motiv că „la ora actuală, capitalul românesc este defavorizat, trăind cu frica de instituţiile statului“.

Stat care - potrivit oficialului - „în loc să aibă un rol de prevenire, sprijinire şi parteneriat cu capitalul românesc, în sensul încurajării funcţionării corecte şi eficiente, şi-a arogat un rol de vânare şi pedepsire a agenţilor economici autohtoni care încearcă să facă faţă concurenţei multinaţionalelor“.

În logica sa naţionalistă, noua formaţiune politică acuză „presiunea susţinută a organismelor de control care acţionează doar punitiv şi pe baza unei legislaţii ceţoase şi în continuă schimbare“ care i-ar descuraja pe investitorii români să mai desfăşoare activităţi“. Fapt care „se reflectă în ponderea mare a economiei negre şi gri, în lipsa locurilor de muncă, în lipsa de performanţă a colectării de taxe şi impozite şi în diminuarea ponderii capitalului românesc din economie“.

Din discursul formaţiunii nu lipseşte clasicul atac la multinaţionale. Clement Sava: „prin comparaţie, multinaţionalele au un statut privilegiat, iar acţiunile de forţă ale statului par să aibă ca menire eliberarea pieţei de firmele româneşti pentru a le face loc multinaţionalelor care nu au fost deranjate de controale“.

Totuşi, protecţionismul propus de Forţa Naţională nu este neapărat unul anticapitalist:
„Nu vrem respingerea capitalului străin, dar firmele româneşti au nevoie acum de mai multe măsuri de protecţie şi stimulare din partea statului român.

Protecţionismul economic nu este nici perimat, nici anticapitalist, el fiind practicat de altfel de toate ţările europene cu economii puternice. Desigur, România a fost descurajată să îşi protejeze capitalul autohton pentru a lăsa loc multinaţionalelor, dar trebuie să înţelegem că acest lucru nu este în favoarea dezvoltării ţării, ci în favoarea unor profituri imense care pleacă din ţară şi care nu contribuie ulterior la creşterea performanţelor economiei româneşti“.

Cât despre starea actuală a economiei româneşti, aceasta arată sumbru în viziunea noului partid:
„Accentul pus pe consum şi pe importuri a transformat România într-o piaţă de desfacere în care puterea de cumpărare bate pasul pe loc de 26 de ani, iar polarizarea socială creşte continuu. Acest sistem va duce la colaps”.

De aici şi intenţia Forţei Naţionale de a propune „un pachet de măsuri economice viabile care să asigure dezvoltarea pe termen lung a ţării, nu cu măsuri paliative de ciclu electoral, aşa cum este practica celorlalte partide, interesate doar de efectul imediat în alegeri“.