Dumitru Costin, liderul BNS: În România se insistă prea mult pe salarii mici pe piaţa muncii, ceea ce împinge generaţia tânără spre migraţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România vrea să rămână şi rămâne competitivă „punând foarte multă presiune pe forţa de muncă din ce în ce mai îmbătrânită şi mai deprofesionalizată“ ceea ce „împinge generaţia tânără spre migraţie“, a declarat, vineri, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

„Azi, România vrea să rămână şi rămâne competitivă din păcate punând foarte multă presiune pe forţa de muncă din ce în ce mai îmbătrânită, din ce în ce mai deprofesionalizată şi consolidăm din păcate o piaţă a muncii care împinge generaţia tânără spre migraţie, care continuă să consolideze o economie a României cu valoare adăugată mică, o economie marginală, fără perspective de creştere sănătoasă, ci doar pe elemente de conjunctură“, a menţionat Dumitru Costin, la o conferinţă despre Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), potrivit Agerpres.ro.

Potrivit acestuia, România are nevoie de „o viziune strategică privind piaţa muncii“. 

„Zonele de securitate socială, sănătatea publică şi educaţia reprezintă astăzi pentru România alte vulnerabilităţi“, a mai spus preşedintele BNS.

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP — Transatlantic Trade and Investment Partnership) este cel mai mare tratat comercial şi de investiţii negociat vreodată, atât de Statele Unite ale Americii, cât şi de Uniunea Europeană, menit să sporească prosperitatea celor doi parteneri.

Varianta sa pentru spaţiul pacific, TPP (Trans Pacific Partnership), tratat negociat între SUA şi partenerii săi din zona Asia-Pacific, a fost aprobat la finalul lui septembrie 2015, oferind motivaţia unei negocieri mai accelerate şi în cazul TTIP. 

Negocieri vitale

Tratatul transatlantic se află în momentul de faţă într-o fază decisivă a negocierilor între cei doi mari parteneri şi actori comerciali, SUA şi UE, care împreună au peste 800 de milioane de locuitori şi acoperă circa jumătate din PIB-ul planetei.

Negocierea TTIP a început în iulie 2013 şi are loc între Comisia Europeană şi un departament specializat al administraţiei americane subordonat direct preşedintelui Statelor Unite. Şefii politici direcţi sunt Comisarul Cecilia Malmström, pe partea europeană, şi Michael Froman, Reprezentantul pentru Comerţal SUA, de partea americană. Negociatorii-şefi sunt în subordinea acestora din urmă: spaniolul Ignacio Garcia Bercero pentru Europa, Dan Mullaney pentru SUA.

Criticat din cauza problemelor privind arbitrajele

TTIP a fost criticat însă pentru mai multe aspecte. Contestatarii tratatului se tem că ar putea exista un rol mult prea puternic pentru corporaţii în raport cu guvernele, că ar putea fi afectate serviciile de sănătate sau că s-ar da un semnal pentru alimente modificate genetic în Europa.

Cea mai mare grijă cu privire la TTIP vehiculată până acum este cea privind mecanismul de soluţionare a disputelor între investitori şi state (Investor-State Dispute Settlement - ISDS), mecanism care ar oferi companiilor puterea de a da statele în judecată în faţa unor tribunale arbitrale internaţionale.

„Tocmai pentru a combate criticile, unele legitime, cu privire la ISDS şi pentru a oferi o soluţie viabilă, Comisia Europeană a propus recent un Sistem de Curte de Investiţii, cu o curte de primă instanţă şi curte de apel, cu judecători permanenţi profesionişti, respective distribuţie aleatorie a dosarelor, pentru a evita orice suspiciune cu privire la sistemul de selecţie a arbitrilor“, conform materialelor citate.

Prea multă secretomanie

O altă critică la adresa TTIP este caracterul secret al negocierilor. În octombrie 2014, statele UE au fost de acord cu publicarea mandatului Comisiei Europene, la cererea acesteia din urmă. Comisia are totodată întâlniri periodice cu sute de persoane reprezentând ONG-uri transnaţionale, grupuri de consumatori, sindicate şi organizaţii patronale. A fost constituit şi un grup de consiliere (TTIP Advisory Group) care lucrează direct cu negociatorul şef al UE.

În baza TTIP, companiile europene, mari sau mici şi mijlocii, vor putea să exporte mai uşor bunuri şi servicii în SUA; simetric, companiile americane vor putea exporta şi investi mai uşor în Europa.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite