Două milioane de români apţi de muncă stau degeaba

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din peste 19 milioane de români, câţi se regăseau în statistici în anul 2017, mai puţin de jumătate din aceştia munceau. Dintre cei care nu munceau, o parte sunt pensionari, alţii elevi, dar există o categorie specială din care fac parte două milioane de români despre care pur şi simplu nu se ştie ce fac, arată un studiu realizat de compania de audit KMPG şi Institutul Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române.

Mai precis, România avea în anul 2017 o populaţie rezidentă de 19.659.033 persoane. Populaţia activă era de 9,1 milioane de români, dintre care 8,67 milioane munceau, iar alţi 449 mii erau şomeri. Însă există 10,5 milioane de români care nu muncesc. Dintre aceştia, 5,05 milioane sunt pensionari, iar alţi 3,57 milioane sunt elevi.

Românii despre care nu se ştie nimic

Există totuşi o categorie specială de români care nu fac nimic şi despre care nu există nici date concrete sau ele sunt foarte vechi. Este vorba despre 1,9 milioane de români despre care statisticile spun că sunt persoane aflate în întreţinerea altor persoane sau a statului sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, etc.) şi persoane casnice. Aceştia reprezintă aproximativ 18,1% din totalul populaţiei inactive din România.

„Nu există suficiente informaţii pentru a prezenta ce categorii de populaţie sunt incluse, dar se pot identifica anumite repere”, recunosc cercetătorii care au încercat să investigheze cine sunt aceşti români şi cum îşi duc traiul de zi cu zi.

În principal, spun ei, este vorba despre tineri care nu se regăseau nici pe piaţa muncii (persoane ocupate sau şomeri) şi nici în sistemul de educaţie (elevi sau studenţi). O anchetă privind accesul tinerilor pe piaţa muncii din anul 2016 identifica un număr de 969.230 de astfel de tineri în vârstă de 15-34 ani.

O altă categorie importantă, dar pentru care cele mai recente date se referă la anul 2011 (conform recensământului populaţiei din acel an) este reprezentată de persoanele casnice. La momentul recensământului se înregistrau 1.185.676 persoane casnice.

De asemenea, există circa 750.000 persoane cu dizabilităţi care nu erau angajate. Dintre acestea, circa 175.000 erau apte de muncă, spun cercetătorii şi, cu toate astea, doar 33.000 lucrau.

Totodată, mai există aproximativ 250.000 persoane beneficiare de ajutor pentru venit minim garantat.

Ancheta mai arată că, deşi în ultimii ani rata ocupării persoanelor în vârstă de 15-64 ani s-a înscris în România pe trend ascendent, aceasta se situează la un nivel cu aproximativ 4 puncte procentuale sub media Uniunii Europene.

Prăpastie între oferta şcolii şi cererea de forţă de muncă

Acelaşi studiu mai arată şi problemele pe care le creează prăpastia uriaşă între ce oferă sistemul de învăţământ din ţara noastră şi piaţa muncii, respectiv cu ce cunoştinţe ies tinerii din şcoală şi de pe băncile facultăţii şi ce au nevoie de fapt angajatorii. Au fost luaţi în considerare cei 4,8 milioane de tineri în vârstă de 15-34 ani din România.

Potrivit studiului, există o diferenţă majoră între nivelul de instruire a celui care termină studiile cerinţele actualului loc de muncă: numai pentru 44,1% din locurile de muncă nivelul de instruire al absolvenţilor corespunde într-o mare măsură cerinţelor, pentru 35,3% într-o oarecare măsură, pentru 13,6% puţin şi pentru 7,1% deloc.

Datele mai arată că peste 30% din tineri absolvenţi cu studii superioare au o ocupaţie care necesită studii medii. De asemenea, 10,2% din absolvenţii cu studii medii au o ocupaţie corespunzătoare muncitorilor necalificaţi.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite