DOCUMENT Trecem la euro în 2019. România a transmis, astăzi, Comisiei Europene Programul de Convergenţă

DOCUMENT Trecem la euro în 2019. România a transmis, astăzi, Comisiei Europene Programul de Convergenţă

Adoptarea euro în 2019 este o ţintă prea ambiţioasă, cred economiştii

Guvernul României a transmis astăzi, 30 aprilie 2015, Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015-2018, din care reiese că Guvernul îşi păstrează angajamentul din programul anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Guvernul României a transmis astăzi, 30 aprilie 2015, Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015-2018, din care reiese că Guvernul îşi păstrează angajamentul din programul anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Transmiterea de către statele membre şi evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de Convergenţă reprezintă o componentă a „Semestrului European” care priveşte întărirea coordonării politicilor economice, structurale şi bugetare, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Deficitul structural: 1% din PIB în 2014

România a realizat în anul 2014 un deficit structural al Bugetului General Consolidat de 1% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare de încadrare în obiectivul bugetar pe termen mediu.

Continuarea procesului de reforme, în special al celui de consolidare fiscală, în baza acordului de finanţare de tip preventiv încheiat cu UE, FMI şi Banca Mondială, este de natură să confere coerenţa politicilor macroeconomice şi financiare, contribuind la consolidarea încrederii investitorilor şi menţinerea stabilităţii macroeconomice şi fiscale.

Ţintele de deficit, tot mai ambiţioase

Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de menţinerea în continuare a deficitului bugetar ce corespunde Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, ţintele planificate fiind de 1,45% din PIB în 2015 care include un ajustor de 0,25 puncte procentuale din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar pentru perioada 2016-2018 deficit sub 1,2% din PIB (conform metodologiei ESA).

România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcţia reducerii dezechilibrelor macroeconomice şi refacerii unui spaţiu de manevră fiscală şi financiară, care împreună cu politicile monetare şi reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare.

Revenirea din criză se consolidează

Potrivit MFP, în perioada 2009-2011, România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare ca urmare a consecinţelor crizei economico-financiare şi a politicii fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru creşterea şi stabilitatea economică. Implementarea  măsurilor de consolidare fiscală au vizat  reducerea deficitului bugetar şi îmbunătăţirea situaţiei finanţelor publice.

În anul 2014, în România, PIB a crescut cu 2,8%, fiind al patrulea an de creştere, ceea ce consolidează tendinţa de revenire din criza economică şi financiară care a afectat şi România în anii 2009 şi 2010.

Creşterea din 2014 s-a datorat, în principal, contribuţiei pozitive a cererii interne. Principalul factor al acestei creşteri, consumul privat, a fost susţinut de o creştere puternică a salariului real şi de rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.

În perioada 2012-2014, prin politica bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice şi de îmbunătăţire semnificativă a managementului datoriei publice, s-au înregistrat progrese importante în vederea reducerii riscurilor:
-        În anul 2013, România a ieşit din procedura de deficit excesiv.
-        Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a redus cu 3,8 puncte procentuale în perioada 2011-2014, respectiv de la 5,3% în anul 2011, la 1,5% din PIB în anul 2014, în condiţiile în care creşterea economică a fost relativ modestă comparativ cu ratele de creştere de dinaintea crizei, fapt ce confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală şi încadrarea în parametrii stabiliţi, ca urmare a unei politici bugetare prudente şi sustenabile.

Deficitul bugetar aferent anului 2014 reprezintă 1,5% din PIB, situându-se astfel mult sub media deficitului bugetar pentru zona euro de 2,4% din PIB şi pentru UE28 de 2,9% din PIB, fiind a treia ţară cu cel mai mic deficit.

Implicaţiile noului Cod fiscal

Programul de Convergenţă prezintă şi implicaţiile proiectului de lege privind Codul fiscal, aflat în prezent în dezbatere parlamentară.

Faţă de scenariul de bază prezentat în varianta actuală a Programului de Convergenţă, prognoza creşterii economice în condiţiile create de măsurile fiscale estimează o creştere suplimentară a produsului intern brut, în termeni reali, de 0,5 – 0,8 puncte procentuale.

Efectele implementării măsurilor fiscale se vor resimţi şi în plan social. Astfel, creşterea economică suplimentară va genera, pe de o parte,  un număr mai mare de salariaţi, şi pe de altă parte, o creştere a veniturilor populaţiei, în funcţie de comportamentul agenţilor economici.

„Guvernul României îşi păstrează angajamentul din Programul de Convergenţă anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019“, conchide MFP.

Programul de Convergenta 2015-2018.pdf

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: