UPDATE Document de la Finanţe: Cotă progresivă din 2016 şi impozite locale majorate din 2015. Darius Vâlcov neagă, Ioana Petrescu "nu este de acord"

UPDATE Document de la Finanţe: Cotă progresivă din 2016 şi impozite locale majorate din 2015. Darius Vâlcov neagă, Ioana Petrescu

Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, şi premierul Victor Ponta au spus în repetate rânduri că nu intenţionează să introducă sistemul de cote progresive de impozitare FOTO Mediafax

Guvernul intenţionează să renunţe la cotă unică de 16%, începând din 2016, şi să introducă cote progresive de impozitare a venitului, în trei trepte, de 15%, 25% şi 35%, potrivit unui document elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), ministrul delegat pentru Buget, şi obţinut de Mediafax.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE 1 Darius Vâlcov: Garantez că nu vom renunţa la cota unică
 
Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, a declarat, la Digi24, că încasările bugetare sunt suficiente astfel încât să acopere toate golurile, deci nu este necesară măsura de introducere a cotei progresive.

"Garantez că nu vom renunţa la cota unică nici în 2015, nici în 2016 şi în niciun an. Această temă va dispărea de duminică. De asemenea, nici impozitele locale (pe case, terenuri şi maşini - n.r.) nu vor creşte“, a precizat Darius Vâlcov.

UPDATE 2 Ioana Petrescu "nu este de acord" cu eliminarea cotei unice

"Ministrul Finanţelor Publice Ioana-Maria Petrescu nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare. La Ministerul Finanţelor Publice, autoritatea in ceea ce priveşte stabilirea politicii fiscale, nu s-a făcut niciodată un scenariu privind eliminarea cotei unice de impozitare", se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

"La Ministerul Finanţelor Publice, autoritatea în ceea ce priveşte stabilirea politicii fiscale, nu s-au fãcut estimări cu privire la posibilitatea creşterii impozitelor locale pe proprietate cu 25% începând cu 2015 şi cu încã 25% începând cu 2016.
Impozitele datorate pentru clãdiri, pentru terenuri şi pentru mijloacele de transport vor fi menţinute la nivelul actual, în condiţiile în care consiliile locale vor pãstra actualele niveluri de impozite şi taxe locale
", se mai precizează într-un alt comunicat de la Finanţe, remis ulterior.


    
În documentul obţinut de Mediafax, care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează că una dintre acestea ar fi: 
 
"Introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (3 cote progresive de 15%, 25% şi 35%)".
 
 
Propunerile au fost prezentate în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget.
 
"Cota progresivă reprezintă una dintre soluţiile mai sigure în discuţiile cu FMI şi CE privind recuperarea golului de venituri de la bugetul statului anticipat pentru 20015, dar acum ANAF nu este pregătită tehnic pentru introducerea imediată. Programele pe care s-a operat impozitul pe venitul global, eliminat în 2005, sunt depăşite şi nu pot fi adaptate la noile sisteme. Înţeleg, totuşi, că există discuţii pentru eventuala introducere de la mijlocul anului viitor, mai ales în cazul în care în poziţia de premier va fi numit Florin Georgescu, un susţinător al cotei progresive", au declarat surse apropiate discuţiilor pentru Mediafax, care au confirmat datele din documentul MFP.
 
Pe de altă parte, analişti financiari afirmă că nu există obstacole de ordin tehnic pentru introducerea cotei progresive de impozitare chiar de la 1 ianuarie 2015, întrucât declararea venitului se face în 2016.
 
De asemenea, documentul de la Ministerul Finanţelor propune pentru anul viitor o creştere a impozitelor locale pe terenuri şi imobile de 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.
 
În document, care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează:
 
"Creşterea cu 25% a impozitelor pe proprietate şi cu încă 25% în 2016"
 
"În orice scenariu macroeconomic şi oricum se va închide execuţia bugetară din acest an, creşterea impozitelor locale pe proprietate este o certitudine, argumentându-se că românii plătesc mult mai puţin decât restul europenilor", au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor.
 
O majorare a taxelor pe proprietate a fost prezentată şi în proiectul de Cod Fiscal publicat în vara acestui an de Ministerul Finanţelor Publice şi retras ulterior de pe site-ul instituţiei. Surse din Ministerul Finanţelor afirmă că propunerea a fost discutată şi cu oficialii Băncii Naţionale a României, care s-au arătat de acord cu o asemenea măsură.
 

Tăriceanu: Va trebui să reconsiderăm acest nivel al cotei unice pentru că pretenţiile sunt în continuă creştere

Cota unică a fost introdusă de la 1 ianuarie 2005, fiind pricipala temă de campanie a alianţei DA (PNL-PD) la alegerile din 2004.
 
Cota unică a fost propusă iniţial de ministrul de Finanţe din perioada Guvernului Năstase, Mihai Tănăsescu, dar respinsă de PSD, inclusiv din cauza opoziţiei preşedintelui de atunci, Ion Iliescu.
 
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, propus de actualul premier Victor Ponta să preia conducerea Guvernului în cazul în care PSD va câştiga alegerile prezidenţiale, a declarat recent că tema cotei unice de impozitare a fost "fetişizată" în ultimii ani şi ar trebui reconsiderată cel puţin din perspectiva nivelului, dacă societatea românească are pretenţii mari de la stat.
 
„Unii au fetişizat ideea de cotă unică a cărei paternitate mi-o asum, dar nu asta este problema. Problema este nivelul de taxe. Cota unică a fost gândită dintr-un alt motiv, dintr-un motiv de simplificare a cadrului fiscal. Aşadar, ceea ce este însă o problemă care trebuie discutată în România este că românii ar fi foarte fericiţi să trăim cu cotă unică de 16% şi să avem cheltuieli ca şi când impozitele s-ar colecta în Germania sau în Franţa, la nivelul de fiscalitate de acolo. Adică, în momentul în care văd nemulţumiri că nu se fac şi mai multe lucrări de infrastructură fizică în transporturi, nu investim în alte domenii, atunci trebuie să ne gândim şi la nivelul de impozitare pe care vrem să îl plătim. Probabil că, la un moment dat, va trebui să vină momentul să reconsiderăm acest nivel pentru că pretenţiile, aşa cum spuneam, sunt în continuă creştere“, a declarat Tăriceanu, în urmă cu două săptămâni, la Europa FM, când încă se afla în cursa pentru prezidenţiale.
 

 „Părintele“ cotei unice

Trecerea de la cota progresivă de impozitare la cota unică de 16% atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru impozitul pe profit a fost adoptată chiar de Tăriceanu în urmă cu 10 ani, la numai o zi de la preluarea mandatului de premier, la 29 decembrie 2004. Adoptarea măsurii prin ordonanţă a fost justificată la acel moment prin faptul că nu era timp pentru dezbatere în Parlament până la începerea anului fiscal 2005.
 
Deşi măsura nu a determinat o creştere a încasărilor la bugetul statului, ea a avut câteva efecte pozitive asupra economiei în ansamblu. În primul rând, a scăzut fiscalitatea şi a simplificat într-o anumită măsură legislaţia, cu efecte pozitive pentru creşterea investiţiilor străine. În al doilea rând, a încurajat munca pentru că a lăsat mai mulţi bani în buzunarul celor care muncesc şi câştigă mai mult. 
 
Nu trebuie însă ignorat faptul că guvernarea Tăriceanu (decembrie 2004- decembrie 2008) s-a derulat într-o perioadă de boom economic, atât la nivel mondial, dar şi în România. Iar primele semne ale crizei, care s-au resimţit încă din 2008, au fost ignorate cu desăvârşire de guvernanţii de la acea vreme. 
 

Ponta şi Petrescu nu iau în calcul creşterea taxelor

Imediat după ce în spaţiul public au apărut date că Guvernul pregăteşte creşterea taxelor în 2015 şi că sistemul de impozitare prin cotă unică ar putea fi înlocuit cu cel progresiv, atât premierul Victor Ponta, cât şi Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, au reacţionat prompt, dezminţind informaţiile. „Este campanie electorală, dar nu trebuie să ne jucăm cu economia: în 2015 nu se creşte niciun fel de taxă şi impozit, pentru că avem măsuri luate cu instituţiile internaţionale. Nu avem nevoie să creştem nicio taxă“, afirma Ponta în aceeaşi zi în care Tăriceanu vorbea despre o creştere necesară a cotei unice. 
 
Cu doar o zi înainte, Ioana Petrescu îi dădea replica prezidenţiabilului Klaus Iohannis, care declarase că, potrivit unor surse, la Ministerul Finanţelor se pregăteşte o modificare amplă a Codului Fiscal, care ar conduce la majorări de impozite şi taxe şi chiar la introducerea, începând cu 2015, a impozitului progresiv. „Anunţurile făcute sunt doar minciuni, pe care doresc să le resping categoric. Este o lipsă de responsabilitate şi o dovadă de viziune pe termen scurt, impardonabile chiar şi în context electoral. Vreau să precizez ferm că, din punctul meu de vedere, nu există nicio intenţie cu privire la schimbarea cotei unice de impozitare de 16%“, a transmis ministrul Finanţelor.
 

Nu lipsa colectării a tăiat investiţiile publice

Execuţia bugetară a trecut pe excedent după primele nouă luni ale anului, de 0,06% din Produsul Intern Brut. Veniturile bugetului general consolidate au fost cu 5,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unor încasări conjuncturale mai mari, iar cheltuielile au scăzut cu 0,3%. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 16,5 miliarde de lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Deşi Tăriceanu spunea că nivelul cotei unice trebuie reconsiderat pentru că pretenţiile (pentru lucrări de infrastructură şi investiţii în alte domenii) sunt în continuă creştere, cifrele recente ale Finanţelor arată că investiţiile publice au scăzut dramatic chiar şi cu încasări mai mari la buget. 
 
În schimb, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, are o altă explicaţie pentru reducerea cheltuielilor de capital ale statului. „Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit, nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (...) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung“, a spus Isărescu joi. Guvernatorul a mai spus că scăderea investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor nerealiste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.
 

România nu are cea mai scăzută fiscalitate

Călin Popescu Tăriceanu declara că România are, în momentul de faţă, cea mai scăzută fiscalitate din Europa. Datele din raportul „Doing Business“ întocmit de Banca Mondială îl contrazic. Taxarea medie în România este de 43,2%, potrivit ediţiei pe 2015 a raportului, în timp ce în Bulgaria este de 27%, în Polonia – de 38,7%, în Letonia – 35%, în Lituania – 42,6%, în Croaţia – 18,8%, Finlanda – 40%, Slovenia – 32%, iar Marea Britanie – 33,7%. De menţionat că angajatorii şi angajaţii trebuie să achite, pe lângă cota unică, şi contribuţiile de asigurări sociale, de sănătate, de şomaj şi contribuţia la Fondul de asigurare a creanţelor salariale, dar şi altele, printre care precizăm „taxa pe stâlp“ introdusă în acest an de Guvern.   
 
Mai puteţi citi:
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările