Directorul Companiei „Aeroporturi Bucureşti” a demisionat

Directorul Companiei „Aeroporturi Bucureşti” a demisionat

Directorul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a demisionat joi, în contextul în care presa a prezentat miercuri un raport al corpului de control al ministrului Transporturilor din care reieşau probleme grave cu pistele şi sistemele de iluminat de siguranţă ale aerogării Otopeni.

Ştiri pe aceeaşi temă

„A demisionat. Deocamdată nu avem un motiv. Nu a fost emisă încă o dispoziţie internă oficială prin care să fim informaţi”, a confirmat departamentul de presă al CNAB pentru „Adevărul”. 

În vârstă de 28 de ani, Mîndrescu a fost numit la conducerea companiei în aprilie 2017.

Raportul arată că „starea dezastruoasă a infrastructurii“ este deplânsă de cei care lucrează aici. În ultimii ani investiţiile în modernizarea acesteia au fost aproape de zero, ceea ce, în final, pune în pericol vieţile pasagerilor. În acelaşi timp, unii angajaţi sunt plătiţi cu câte două salarii, iar alţii primesc lefuri deşi sunt prezenţi la serviciu doar o oră în câteva luni.
 
Deficienţele apar într-un raport al corpului de control trimis la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), finalizat încă din octombrie anul trecut. Documentul ar fi ajuns la ministrul Tranporturilor de la acea vreme, Felix Stroe, dar nu a fost făcut public până acum. Recent, noul ministru, Lucian Şova, a trimit şi el corpul de control la CNAB, după ce Aeroportul Henri Coandă a rămas fără un contract valabil cu o firmă specializată în servicii de curăţenie şi salubritate.
 
Într-un memoriu trimis de Sindicatul Serviciilor de Trafic Aerian din România către CNAB la finalul lui 2016,  controlorii de trafic aerian îşi exprimau „îngrijorarea şi temerile în ceea ce priveşte starea dezastruoasă a infrastructurii“, respectiv piste, căi de rulare şi platforme de îmbarcare/debarcare, potrivit raportului.
 
De exemplu, ei arătau la avea vreme că de peste un an de zile una din piste nu era operaţională decât pe o lungime de 2.237 metri din cei 3.500 cât are în realitate, iar noaptea nu se poate opera, neavând anumite lumini. Piloţii considerau periculoasă folosirea acestei piste, la aceasta adăugându-se folosirea unor echipamente învechite. Ei spuneau că nici cealaltă pistă nu asigură condiţii eficiente de aterizare/decolare. Totodată, necorelarea lucrărilor pe piste genera întârzieri, consum mărit de combustibil şi noxe suplimentare.

Problemele pornesc de la faptul că pe parcursul ultimilor ani nu au fost cheltuiţi bani pentru modernizări şi investiţii, deşi aceştia au fost alocaţi.

De exemplu, corpul de control a constatat că la nivelul CNAB nu a fost realizată în perioada 2013-2015 nicio investiţie în infrastructura aeroportuară a Aeroportului Henri Coandă, deşi au fost prevăzute sume cuprinse între 201 şi 267 milioane de lei pentru realizarea acestora. De asemenea, în perioada august 2016 – august 2017, doar 0,03%, respectiv 0,16% din investiţiile programate pentru anul 2016 şi 2017 au fost realizate.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: