Dezastrul descoperit de Curtea de Conturi: Cum se lăfăie angajaţii statului

Conducerile instituţiilor statului şi-au umflat peste măsură lefurile şi au decontat cheltuieli ilegale, generând prejudicii de milioane de lei, arată un raport al Curţii de Conturi.

Verificările Curţii de Conturi asupra instituţiilor publice au scos la iveală o sumedenie de nereguli, de la salarii umflate până la furtul unor sume plătite de cetăţeni în contul taxelor ori decontarea de parfumuri, băuturi alcoolice şi chiar iaurturi şi banane.

Potrivit raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018, auditul efectuat asupra a 3.620 de instituţii publice şi companii de stat a scos la iveală prejudicii de 268 milioane de lei, cele mai mari fiind aduse prin creşterea nejustificată a salariilor, sporurilor şi premiilor sau plata unor lucrări sau servicii neexecutate.

În urma verificărilor, Curtea a sesizat organele de cercetare penală în 39 de cazuri, printre care achiziţii fictive prin falsificarea documentelor, sustragerea unor sume plătite de cetăţeni în contul impozitelor şi taxelor locale, retragerea de sume din trezorerie mai mari decât cele care trebuiau achitate conform statelor de plată, dar şi însuşirea în interes personal de fonduri publice din bugetele unor şcoli.

Parfumuri şi alcool

Potrivit raportului Curţii de Conturi pe anul 2018, conducerea Institutului de Cercetare Informatică Bucureşti a creat un prejudiciu de 2,3 milioane de lei prin majorarea ilegală a salariilor conducerii, şefului contabil şi a altor angajaţi, dar şi prin decontarea unor cheltuieli de protocol cu „băuturi alcoolice, parfumuri, produse alimentare achiziţionate zilnic (covrigi, pizza, iaurt, banane, pâine, bere, ba chiar şi meniul zilei)“. În perioada auditată ( 2015 – 2017), directori generali ai Institutului au fost prof. dr. ing. Doina Banciu şi prof. dr. Decebal Popescu.

Salarii de nabab la Turism

Acelaşi raport arată că „Ministerul Turismului nu a respectat prevederile legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, 10 dintre persoanele detaşate în instituţie primind drepturi de natură salarială în sumă de 267.000 lei, în plus faţă de nivelul salariului de bază stabilit aferent funcţiei pe care au fost detaşaţi. În perioada auditată, ministru al turismului era Bogdan Trif, membru PSD.

ANAF: Decizii de impunere după ureche

În urma auditului efectuat pe anul 2018 la ANAF, Curtea a constatat că aplicaţiile informatice ale Fiscului şi Declaraţia 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, nu au fost puse în concordanţă cu prevederile legale privind contribuţia la sănătate şi contribuţia la fondul de pensii.

De asemenea, s-a constatat că inspectorii antifraudă au întocmit procese verbale în care au menţionat acte normative ce nu pot fi imputate societăţilor comerciale sau le-au încheiat „în lipsa reprezentanţilor legali ai societăţilor comerciale devenite între timp «firme fantomă»”.

„Referitor la întocmirea actelor de sesizare penală s-au constatat unele situaţii în care actele de sesizare penală au fost întocmite fără ca la fundamentarea acestora să se ţină cont de toate prevederile legale din domeniu”, precizează Curtea de Conturi.

Mai mult, Curtea de Conturi a descoperit că Fiscul se face că plouă la faptul că anumiţi contribuabili nu declară toate taxele, nu face verificări în cazuri sesizate şi ignoră reclamaţiile de evaziune şi fraudă fiscală. Instituţia arată că statul ar fi putut obţine venituri suplimentare considerabile, dar ele au rămas doar potenţiale din cauza deficienţelor constatate în procesul de administrare a veniturilor de către organele fiscale din cadrul ANAF.

În perioada auditată, preşedinţi ai ANAF au fost Mirela Călugăreanu şi Ionuţ Mişa.

384 de ore suplimentare pe an

Curtea de Conturi mai arată că angajaţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie şi-au decontat ajutoare de pensionare şi ore suplimentare, deşi legea nu permitea acest lucru. Mai precis, au fost incluse în buget cheltuieli cu ore suplimentare „peste nevoile reale ale entităţii“, fiind alocate fonduri în sumă de 6,5milioane lei (reprezentând 384 de ore suplimentare/persoană/an). Dacă luăm în calcul zilele libere la nivel naţional, plus cele 4 – 5 săptămâni de concediu de odihnă, rezultă că fiecare angajat din cadrul ANRE a lucrat peste program aproape două ore în fiecare zi.

Facturi neplătite pentru drumuri

Nereguli grave au fost descoperite şi la Compania de Drumuri (CNAIR), unde au existat situaţii în care conturile instituţiei au fost executate silit şi au fost achitate despăgubiri, din cauza neplăţii de facturi. Mai precis, pentru că CNAIR n-a plătit la scadenţă o factură pentru Centura Braşovului, veniturile instituţiei au fost executate silit pentru suma de 2,2 milioane lei. Din aceşti bani, 1,8 milioane reprezintă numai dobânzi penalizatoare.

Angajaţi plătiţi să stea degeaba

Curtea de Conturi a mai descoperit că Secretariatul General al Guvernului a plătit două persoane care pur şi simplu nu au făcut nimic. Acestea au fost încadrate la Departamentul/Direcţia pentru strategii guvernamentale - Serviciul politici de cooperare cu mediul asociativ. Pentru ele au fost plătite cheltuieli nelegale în sumă de 217 mii lei, reprezentând salarii şi datorii asimilate.

Totuşi, nu au existat documente legale din care să reiasă faptul că cele două persoane au fost implicate în desfăşurarea unor activităţi şi, totodată, să justifice contraprestaţia muncii. Persoanele nu au fost consemnate în condica de prezenţă, în pontaje şi nu au fost întocmite rapoarte de evaluare a performanţelor individuale ale acestora.

Spaţiul verde s-a uscat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cheltuit 85 mii lei pentru a amenaja un spaţiu verde, în luna decembrie 2018, pentru unul din sediile MAE. Amenajare a fost efectuată în contextul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, pentru „a conferi locului o bună vizibilitate în faţa partenerilor europeni cu ocazia diferitelor întâlniri ce urmau a se desfăşura în acel sediu“. Totuşi, având în vedere că nu au fost condiţii climatice propice pentru ca vegetaţia plantată să reziste şi să germineze, la o lună după încheierea asigurării Preşedinţiei Consiliului UE de către România, verificarea pe teren a scos în evidenţă că aspectul spaţiului în cauză era, dimpotrivă, unul neîngrijit.