Dezastrul de la CFR Călători: oaie neagră în regiune, cu salarii plătite din subvenţii uriaşe

Colosul CFR Călători este singura companie de transport feroviar de călători din regiune aflată pe pierdere, însă este recompensată cu subvenţii uriaşe şi salarii din ce în ce mai mari.

România are cea mai extinsă reţea de transport pe cale ferată dacă ne raportăm la dimensiunea populaţiei. Cu o reţea totală de 20.730 km aflată în administrarea publică a CFR, România înregistrează 1,06 km de cale ferată la 1.000 de locuitori, mult peste ţări din regiune precum Polonia (0,48 km / 1.000 locuitori), Ungaria (0,78 km / 1000 locuitori) sau Cehia (0,91 km / 1.000 locuitori).

Cu toate acestea, condiţiile de transport pe calea ferată din România sunt deplorabile: de la trenuri foarte vechi, la mizerie, căldură vara şi frig iarna, dar şi întârzieri de ore întregi la o călătorie. Toate acestea se datorează unei situaţii financiare păguboase a CFR Călători, pe care statul o întreţine anual cu subvenţii de miliarde de lei, direcţionate către salarii, în loc de investiţii.

Analistul financiar Iancu Guda a realizat o amplă comparaţie între CFR Călători şi companiile publice similare din regiune ce se ocupă cu transportul feroviar al călătorilor, mai precis Polonia, Ungaria şi Cehia, pentru perioada 2014-2018. Potrivit acesteia, companiile similare din ţările vecine obţin profituri mult superioare, nu depind de subvenţiile de stat şi sunt mult mai performante.

Ultima la performanţă

Deşi avem cea mai extinsă reţea de cale ferată raportată la dimensiunea populaţiei, veniturile / cap de locuitori sunt cele mai mici în România (10 euro / locuitor), comparativ cu Cehia (87 euro / locuitor), Polonia (55 euro / locuitor) sau Ungaria (47 euro / locuitor).

Potrivit lui Iancu Guda, o explicaţie pentru veniturile mici este faptul că o parte importantă din călători merg „cu naşul“ şi nu plătesc bilet în mod fiscalizat. Aşadar, multe venituri sunt la negru din cauza corupţiei, practică care este mult mai rar întânită în Cehia, Polonia sau Ungaria. De asemenea, condiţiile de transport în multe trenuri CFR Călători sunt mizere, iar românii preferă să se deplaseze cu maşina. Mai mult, călătoriile între Bucureşti şi oraşe importante din provincie (Cluj, Timişoara, Iaşi, Oradea, etc.) sunt câteodată mai ieftine cu avionul decât cu trenul.                                                  

Singura companie pe pierdere

CFR călători este singura companie din regiune care înregistrează pierderi, care s-au ridicat la 245,4 milioane de euro, în 2018. Spre comparaţie, companiile din Ungaria, Polonia şi Cehia au raportat profituri de 32 milioane de euro, 109 milioane de euro, respectiv 17 milioane de euro. Compania a înregistrat anul trecut o pierdere netă din cifra de afaceri de 128%, rezultat dezastruos similar înregistrat aproape în fiecare an din perioada analizată.

Subvenţii uriaşe

În schimb, CFR Călători a primit de la stat subvenţii de 5,6 miliarde lei (aproape 1,2 miliarde euro) în ultimii cinci ani. Mai precis, subvenţiile medii anuale acordate CFR Călători s-au ridicat la 1,1 miliarde lei (225 milioane de euro), în timp ce veniturile medii generate în mod direct de companie au fost de 820 milioane de lei pe an. Subvenţiile sunt aşadar cu 18% mai mari decât cifra de afaceri.

În ţări similare din regiune, ponderea subvenţiilor în cifra de afaceri este semnificativ mai mică, respectiv 20% (Cehia), 15% (Ungaria) sau chiar deloc în Polonia.

Salariile au crescut abrupt

Cheltuielile de personal de la CFR Călători au crescut cu 51% în ultimii cinci ani, de la 559 milioane de lei în 2014 la 844 milioane de lei în 2018, deşi numărul de angajaţi a scăzut de la 13.195 la 12.782.

Astfel, salariul mediu brut lunar înregistrat de un angajat la CFR Călători a crescut cu 56% în ultimii cinci ani, ajungând să depăşească media naţională cu 11%. Mai precis, salariul mediu brut lunar în companie era anul trecut de 5.503 lei, faţă de 3.531 lei în 2014, în timp ce media salariului brut lunar din sectorul privat la finalul anului 2018 era de 4.938 lei.