Despre viziune in Codul Fiscal. Masurile incurajeaza simultan cererea si oferta agregata

Implementarea noului Cod Fiscal stimuleaza atat cererea agregata cat si oferta agregata, proces de natura sa stimuleze cresterea economica fara a crea dezechilibre macroeconomice consistente. Cresterea PIB potential prin masuri de stimulare a ofertei aggregate este de natura a reduce carcaterul prociclic al relaxarii fiscal.

Masurile de stimulare a investitiilor propuse in noul Cod Fiscal – reducerea impozitului pe dividende, eliminarea impozitului pe constructii speciale, cresterea deducerilor personale - pentru a nu accentua polarizarea dintre familiile bogate si cele sărace alaturi de deja implementatele masuri vizand reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, extinderea facilitatilor acordate angajatorilor, schemele de ajutor de stat de peste 200 milioane euro annual pentru dezvoltarea industriei cu valoare adaugata si crearea de locuri de munca dar si marirea subventiilor acordate in agricultura – de exemplu – sunt masuri de natura sa stimuleze oferta agregata.

Chiar si mult discutata reducere a TVA la 20% va avea o contributie asupra cresterii PIB potential (implicit a ofertei agregate) – ne aducem aminte aici de studiul Comisiei Europene care arata ca prin cresterea TVA de la 19% la 24% s-au “rupt” 0,5 puncte procentuale din cresterea PIB potential.

Sunt implementate si masuri institutionale de stimulare a PIB potential si discutam aici despre accelerarea reformelor structurale legate de perfectionarea si urgentarea implementarii OUG 109/2011 privind imbunatatirea guvernantei corporative in companiile de stat, vanzarea de actiuni minoritare la companii de stat combinata cu listari pe bursa, reincarcarea invatamantului profesional / tehnic pentru asigurarea resursei umane calificate si implementarea activitatii de prioritizare a investitiilor publice efectiv in procesul de elaborare bugetara.

Viziunea macroeconomica ce sta la baza masurilor din Codul Fiscal presupune masuri care sa stimuleze simultan cererea si oferta agregata astfel incat sa nu apara deficite gemene – bugetare si de cont current – persistente si nefinantabile intr-un mod sustenabil. Cu ajutorul modelului cerere agregata AD (aggregate demand) – oferta agregata AS (aggregate supply) ilustram ca, urmare a masurilor implementate, oferta agregata va creste la nivelul LRAS₂ incumband astfel presiuni inflationiste reduse, impact redus/temporar asupra deficitului bugetar si un deficit de cont curent cu o dinamica finantata in mod sustenabil.  

Pe termen scurt, relaxarea fiscala şi expansiunea creditarii determina cresterea puternica a cererii agregate  si o crestere mai mica a ofertei agregate. In Figura, cererea agregată a crescut (AD₀→AD₁) astfel încât economia s-a deplasat din E₀ în E₁. PIB efectiv creste puternic pe termen scurt de la PIBefectiv₀ = pPIB₀ pana la PIB efectiv₁. Fara masuri de stimulare a ofertei agregate apar presiuni pe inflatie, deficite bugetare si de cont curent.

In cazul implementarii noului Cod Fiscal, masurile complementare de stimulare a ofertei agregate pe termen mediu si lung (propuse mai sus) vor fi capabile să determine o creştere mai mare a PIB_potential (PIB_potential0→ PIB_potential2) faţă de creşterea PIB _potenţial din modelul fara masuir de stimulare a ofertei agregate. Oferta agregată LRAS va creşte cu o mărime mai mare astfel încât se va deplasa mai mult spre dreapta (faţă de situatia inţiala) (LRAS₀→LRAS₂). Deficitele bugetare vor fi mai mici, presiunile inflaţioniste mai puţin apăsătoare (P₀→P₂), iar magnitudinea deficitului de cont curent mai mică. Se creează astfel un cerc virtuos.

Nu cadem in greseala facuta de decidentii de politici macroeconomice in ianuarie 2005 cand implementarea cotei unice de impozitare s-a facut fara masuri de acompaniere, masuri complementare de incurajare a ofertei agregate.

Diferenta fata de perioada 2005-2008 este ca pachetul de acum stimuleaza simultan oferta agregata deci a compara situatia de acum cu cea de atunci este incorecta. Trebuie sa vedem totusi ca Romania va avea in acest an un deficit bugetar in jurul a 1,5% din PIB si un deficit de cont current prognozat la 1,2% din PIB iar la anul estimarile indica un deficit bugetar de 2,5% din PIB si un deficit de cont current de 1,4% din PIB. Sunt cifre care arata consolidare macroeconomica.

Poate o secventialitate optimala in aplicarea masurilor prevazute in Codul Fiscal ar putea fi gandita. Nevoia de relaxare fiscala pe termen scurt nu poate fi pusa la indoiala, momentul este oportun implementarii stimulilor fiscali iar aplicarea unui pachet de masuri de incurajare a ofertei aggregate poate reduce ingrijorarile legate de prociclicitate.