Descoperirea Academiei Române: la ţară, un milion de oameni sunt săraci şi muncesc cu ziua

Trei sferturi din populaţia mediului rural trăieşte în condiţii precare, iar 37% (adică este un milion de oameni) sunt lucrători familiali neremuneraţi, fără vreo formă de salariu sau plată în natură, arată ultimele studii ale Academiei Române.

Ştiri pe aceeaşi temă

Totodată, peste 36% din populaţia din rural are statut profesional de lucrător pe cont propriu, potrivit aceleiaşi cercetări, prezentate de Institutul de Economie Socială (IES) şi de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.
Cercetătorii de la IES subliniază gradul mic de asociere înregistrat în agricultura românească, în comparaţie cu cel din Uniunea Europeană.

Fărâmiţare extremă a terenurilor

Aproape toate exploataţiile agricole din România, mai precis 99,2%, sunt ferme de subzistenţă individuale. Doar 0,8% sunt exploataţii agricole cu personalitate juridică, acestea deţinând controlul asupra a 44% din suprafaţa agricolă a ţării, spun realizatorii cercetării. Ei atrag atenţia, de asemenea, asupra fărâmiţării extreme a terenurilor agricole din România - împărţite în peste 3,8 milioane de exploataţii agricole distincte, din care cea mai mare parte cu suprafate de sub un hectar. Astfel, România a devenit ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din UE.

Bariere fiscale în calea asocierii

„Singura salvare pentru cei care lucrează în agricultură sunt politici şi programe care să ajute asociaţiile agricultorilor să se consolideze şi să se capitalizeze corespunzător. Aceasta ar fi şi singura soluţie pentru creşterea productivităţii şi pentru ca agricultura să se transforme într-un sector care contribuie efectiv la bugetul statului. Asocierea nu este posibilă în condiţiile actualelor bariere fiscale. Statul a avut în vedere, până acum, asociaţiile numai ca forme de reprezentare, nu ca forme de organizare care ar putea aduce un venit corect agricultorilor. Şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a avut în vedere mai ales dezvoltarea producătorului individual, şi nu a formelor asociative“, arată preşedintele Federaţiei Agrostar, Nicolae Ştefan.
La realizarea studiului au fost chestionate 794 de entităţi agricole din România, la finalul lui 2011, ancheta de teren fiind prima de acest fel reprezentativă la nivel naţional, potrivit IES şi ICCV.

Străinii au deja 8% din suprafaţa agricolă

Datele Ministerului Agriculturii arată că investitorii străini deţin deja aproximativ 8% din totalul suprafeţei arabile a României, adică peste 700.000 de hectare de teren arabil şi că fenomenul înstrăinării terenului este în creştere.
Potrivit ministerului, formele asociative deţinute de agricultori (societăţi, asociaţii şi cooperative agricole) exploatau 15,7% din suprafaţa agricolă a ţării în 2002, iar după aderarea la UE ponderea formelor asociative agricole a scăzut la 13,2%, conform Recensământului Agricol din 2010.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările