Auzind „pe surse“ că un staul cu oi va rămâne nepăzit, doi lupi plănuiesc să dea buzna, după apusul soarelui, peste nefericitele mioare. Dar tot „pe surse“ află şi ciobanul de intenţia lupilor, aşa că îşi alege o ghioagă sănătoasă şi îi aşteaptă într-un ungher de la intrarea în staul. Intră primul lup. Ciobanul îşi ia avânt şi – zang! – păleşte lighioana în plină figură. Cu botul spart, năucit de lovitură, lupul se întoarce la tovarăşul lui de aventură şi-i zice „auzi, intră tu primul că pe mine mă pufneşte râsul“.

Cam aşa ceva au păţit şi membrii delegaţiei FMI, venind în misiunile periodice prin România. Doar că ei n-au intrat aici pentru a da buzna peste nefericitele mioare (care, într-adevăr, păreau a fi nepăzite!), ci pentru a ne arăta ce trebuie să facă statul ca să-şi consolideze economia. Cum au fost întâmpinaţi?

Pe post de ghioagă ciobănească au funcţionat numirile de manageri dependenţi politic, în locul mult-aşteptaţilor manageri privaţi, independenţi şi profesionişti, la unele companii de stat. La fel şi arieratele, datoriile statului către partenerii privaţi, care au scăzut printr-un artificiu contabil în loc să scadă prin plăţi efective. La fel şi privatizarea CFR Marfă, care trebuia şi putea fi încheiată până la sosirea delegaţiei FMI în mijlocul lunii lui Cuptor, dar din motive cu totul nebuloase a întârziat şi după plecarea oficialilor.

Au spus ei, cu subiect şi predicat, că nu agreează diferenţierea cotelor de TVA? Zang, „ciobănaşii“ de la Bucureşti aplică o diferenţiere a acestei taxe, cu reducerea cotei la pâine, cornuri şi covrigi. Au cerut ei reforma sistemului de sănătate? Nici până acum nu este definită o grilă clară cu serviciile de bază, cu atât mai puţin vreo reorganizare structurală.

Hibele sistemului bancar sunt aceleaşi, Oltchim abia îşi revine după circul „privatizării“ din toamnă şi, de fapt, nimic consistent nu s-a concretizat din recomandările trecute în mai vechile sau mai noile acorduri cu FMI.

Dar delegaţia FMI nu a încasat aici doar „ghioage ciobăneşti“, ci a mai primit şi un tratament specific dâmboviţean. Membrii misiunii au ochii roşii acum, după plecarea din România, pentru că ai noştri le-au aruncat şi cu diverse prafuri în plină figură.

De exemplu, explicaţia că gaura bugetară generată de scăderea TVA s-ar acoperi prin majorarea accizelor la alcool şi produse de lux. Dacă ar crede cu adevărat în această teză, Guvernul n-ar fi trecut în rectificarea bugetară (croşetată chiar sub ochii oficialilor internaţionali) anticiparea reducerii încasărilor din accize cu 460 de milioane de lei. În negocieri spui că reduci TVA la pâine şi compensezi cu majorarea accizelor, apoi pe hârtie, în ordonanţa de rectificare, arăţi că veniturile din accize vor fi mai mici – ăsta praf în ochi!

La fel şi cu deficitul bugetar, care va creşte spre limita pragului convenit cu acelaşi FMI, pentru că veniturile vor fi cu două miliarde de lei mai mici decât se credea la începutul anului...

Acum, după ultima aventură în „staulul“ mioritic al economiei româneşti, cu ochii roşii de atâta praf, nu e exclus ca pe delegaţii internaţionali să-i pufnească din nou râsul, văzând ce reforme structurale mai promite Guvernul pentru viitorul apropiat.