Deficitul bugetar: Nu mărimea contează!

Economiştii susţin că diferenţa dintre încasările şi cheltuielile statului, în 2011, poate fi mai mare decât prognoza Guvernului atât timp cât fondurile merg spre investiţii. Analiştii susţin că un nivel al inflaţiei şi al deficitului bugetar de 4% până în 2015 nu reprezintă un pericol pentru economie.

Prima întrebare pe care o pun investitorii străini băncilor din România este legată de motivul pentru care economia românească este decalată de restul economiilor din regiune. Exceptând Turcia şi Polonia, care vor rămâne motoarele redresării în Europa Centrală şi de Est, restul statelor arată semne mai puternice de revigorare. România se păstrează, încă, în urma convoiului, deşi există şi semne pozitive.

Citiţi şi:

Deficitul e în grafic, dar fără arierate
Buget insuficient pentru investiţiile din comune

Pentru acest an, prognoza UniCredit Ţiriac Bank arată o creştere a PIB de 1,7%, după o scădere de 2,5% în 2010. Deficitul bugetar în 2011 este estimat la 5% din PIB, după ce anul trecut s-a încheiat pe un deficit cu unul, două puncte procentuale peste nivelul de 6,5%. „Mai important decât dimensiunea deficitului este structura lui şi mai ales să nu acumulezi arierate.

În 2011, este esenţial ca deficitul să se facă pe investiţii", crede economistul-şef al băncii Rozalia Pal. De aceeaşi părere este şi analistul economic Lucian Isar, care subliniază faptul că avansul economiei trebuie încurajat prin creşterea deficitului bugetar.

„Deficitul bugetar şi inflaţia ar trebui să urmărească «regula lui 44» până în 2015, un deficit de 4% pentru a permite spaţiu fiscal pentru investiţii, iar inflaţia să aibă un interval ţintă centrat tot pe 4%", a explicat Isar. 

Semnele bune

Industria auto va fi unul dintre cele mai performante sectoare în 2011, atât în regiune, cât şi în România, potrivit şefului diviziei de cercetare pentru Europa Centrală şi de Sud-Est al UniCredit, Fabio Mucci. „Statele din această zonă vor profita de transferul producţiei din «vechea Europă», deşi va exista o oarecare presiune legată de scăderea cererii interne", crede Mucci. Cel puţin la fel de performant va fi domeniul tehnologiei informaţiei şi al telecomunicaţiilor.

Inflaţie în  scădere în 2011

Odată cu dispariţia efectului de majorare a TVA, economiştii UniCredit se aşteaptă ca inflaţia să ajungă, la finalul anului, la 4% - 4,5%. Rata anuală a inflaţiei a fost în 2010 de 7,96%, în bună parte, pe baza majorării TVA.

România are nevoie de 14 miliarde de euro

Potrivit economiştilor UniCredit, necesarul lunar de finanţare a deficitului bugetar - de pe piaţa internă - este de maximum cinci miliarde de lei. Randamentele titlurilor de stat vor continua să scadă de la nivelurile actuale, în condiţiile în care cererea pentru aceste instrumente de datorie este mare. Economistul-şef Rozalia Pal spune că Finanţele au nevoie de o strategie a „lungirii" scadenţelor. „E nevoie de titluri cu scadenţe pe zece ani. Dobânzile fixate de bănci trebuie să aibă o contra-partidă celor de pe piaţa interbancară, iar fără aceasta vom fi nevoite să fixăm o dobândă izolată", a spus Pal.

Dobânzile trebuie să scadă

Economiştii UniCredit Ţiriac Bank consideră că Banca Naţională a României ar trebui să reducă suplimentar dobânda de politică monetară, la 5,5%, fiindcă o creştere a acesteia ar însemna încă un şoc negativ pentru cererea locală. La rândul său, analistul economic Lucian Isar este de părere că dobânda de intervenţie ar trebui scăzută de la 6,25% la 5,75%, iar dobânzile să conveargă la aceasta pentru a reface canalul de dobândă al politicii monetare şi pentru a transmite un mesaj de interes în stimularea creşterii economice.

În plus, el spune că rezervele minime pentru lei ar trebui reduse, în linie cu intenţiile European Systemic Risk Board de a restricţiona finanţările în valută în ţările din Centrul şi Estul Europei şi de a le impulsiona pe cele în lei.