De ce exportăm trei sferturi din ce producem în IT. „Nivelul de utilizare a software-ului fără licenţă este încă ridicat“

România exportă trei sferturi din ceea ce produce sectorul IT, în timp ce consumul intern de tehnologie „stă pe loc”, spune Teodor Blidăruş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

 „Exportăm aproximativ 74% din ceea ce producem, este o creştere rapidă şi o reflecţie asupra diferenţei privind ceea ce se întâmplă în lume. Se pare că în România lucrurile stau pe loc în ceea ce priveşte consumul de tehnologie”, explică preşedintele ANIS.

Mai exact, din cifra de afaceri totală, pe 2017, a sectorului IT de patru miliarde de euro, exportul de software şi servicii IT a contribuit cu circa trei miliarde de euro, adică 75.6% la valoarea întregului sector, relevă cel mai recent studiu ANIS.

„România este o ţară cu o putere financiară redusă. Aici, nivelul de utilizare a software-ului fără licenţă este încă ridicat. Există o preocupare în acest sens şi măsuri concrete însă încă insuficiente pentru a exploata potenţialul economiei”, semnalează Adrian Bacaianu, manager la Starbyte.

În calitate de consultant economic, Adrian Negrescu, project manager la firma de consultanţă Frames, spune că balanţa comercială în sectorul IT este vădit înclinată spre exporturi în condiţiile în care economia românească oferă prea puţine oportunităţi.

„Dincolo de sectorul privat, acolo unde lucrurile performează, în cel de stat, în administraţie, penetrarea noilor tehnologii este grevată de lipsa unei strategii coerente, de rezistenţa la schimbare, de deciziile luate de o clasă politică şi un corp administrativ prea puţin ancorat în realităţile economice globale. Am avut zeci de strategii, de proiecte de informatizare a mediului public, însă cele mai multe au rămas pe hârtie, interesele decidenţilor fiind primordial”, afirmă el.

 În mediul privat, în condiţiile în care 98% dintre firme sunt IMM-uri, absorbţia de produse IT, de software şi noi tehnologiii este grevată de insuficienţa capitalizare a acestora, de accesul dificil la finanţare şi, în unele cazuri, de lipsa de viziune managerială, continuă Adrian Negrescu

Ioniţă Cristian Alexandru, fondatorul Oblyo Digital Agency, spune că pe plan local cererea de tehnologie stagnează fiindcă „există businessuri mici şi mijlocii care nu sunt încă digitalizate, nu au nici măcar site-uri şi nu comunică astfel cu clienţii”. Altfel, o parte dintre cei care au prezenţă virtuală, nu o au optimizată şi nici nu sunt educaţi în acest sens, motiv pentru care cei mai mulţi specialişti lucrează pentru pieţe străine, punctează tânărul.

Un studiu realizat de Banca Mondială pe 2017 arată că România se află pe ultimul loc în Europa „la nivelul skillurilor digitale ale cetăţenilor şi că românii nu sunt foarte educaţi din punct de vedere tehnologic”, adaugă Teodor Blidăruş „Totodată, potrivit analizei, românii au ieşit pe ultimul loc privind învăţarea postuniversitară, autodezvoltarea, de care este mare nevoie pentru a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică”, continuă el.

„Ceea ce cred eu că ar trebui făcut este să reuşim ca societate să ne racordăm la avansul tehnologic al timpului în care trăim. În primul rând, educaţia publică ar trebui să fie centrată puternic pe introducerea tehnologiei, nu atât ca suport didactic, cât, mai ales, ca şi concept al vieţii cotidiene - raportarea la new media drept sursă de informaţii, modelarea procesului educaţional spre analiza şi sinteza informaţiei, nu spre acumularea ei”, este de părere Bogdan Florea, CEO si Fondator Connections Romania.

Conform spuselor sale, un alt element esenţial este digitalizarea reală a serviciilor publice. „Odată introdusă tehnologia în zona serviciilor publice, se va putea amorsa un salt esenţial către tehnologia disponibilă tuturor, pentru că tot ce va presupune servicii pentru consumatori - deci inclusiv serviciilor private business-to-consumer - vor migra în zona digitala”, explică antreprenorul.

 Statul poate fi un catalizator al civilizarii digitale, prin educatie si servicii publice informatizate, mai spune Florea. „Astfel, industria IT din România se poate dezvolta accelerat şi va produce valoare pentru piaţa interna. Exemplul Estoniei este, poate, cel mai relevant. Mai mult, o societate digitalizată va exporta know-how şi va putea fi, de ce nu, trend-setter, la nivel regional şi global”, conchide fondatorul Connections România.