De ce a dezlănţuit Guvernul Ponta campania naţională „România la control“

De ce a dezlănţuit Guvernul Ponta campania naţională „România la control“

Reprezentanţii instituţiilor de control sunt decişi să arate că nu glumesc, pentru a întări disciplina contribuabililor  FOTO Mediafax

Încercând să-şi arate preocuparea pentru aplicarea fermă a legilor antifraudă, dar şi pentru a colecta fondurile bugetare necesare în acoperirea măsurilor de relaxare fiscală, Guvernul le impune comercianţilor un regim drastic de organizare a afacerilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Micii comercianţi sunt obligaţi să-şi ţină sub control strict fluxul banilor, până la ultimul leu, ospătarii şi distribuitorii trebuie să prezinte bon fiscal până şi pentru bacşiş, iar marii retaileri se află sub lupa autorităţilor, suspectaţi că vor să profite de reducerea TVA.
 
Spre deosebire de alte momente din istoria recentă în care legislaţia fiscală s-a împrospătat, acum Guvernul a dublat setul de măsuri – unele de relaxare, altele de înăsprire – cu o campanie furibundă de controale asupra contribuabililor din sectorul de comerţ.
 

Ce-i mână pe guvernanţi în luptă

 
Ce a declanşat, de fapt, această avalanşă de controale ale instituţiilor statului? Există cel puţin două motivaţii. 
 
Una dintre ele este legată de imaginea şifonată a Guvernului Ponta, care trebuie refăcută înaintea alegerilor parlamentare şi locale din 2016. Iar campania de imagine demarată de Executiv, în special în ceea ce priveşte controalele din hipermarketuri, vizează convingerea alegătorului că guvernanţii PSD lucrează în interesul cetăţeanului, pentru bunăstarea lui.   
 
Cealaltă motivaţie este stringenta nevoie de a colecta cât mai mulţi bani la buget în condiţiile în care măsurile de relaxare fiscală promise de Guvern vor produce un gol semnificativ în puşculiţa statului, iar instituţiile financiare internaţionale ne impun un deficit bugetar tot mai mic. 
 
Guvernul estimează că reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie 2015, va genera un impact bugetar negativ de 2,44 miliarde de lei în a doua jumătate a anului. Tot Executivul estimează că acest gol va fi acoperit prin veniturile suplimentare încasate de ANAF (prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale, cum sunt controalele) şi prin efectul de multiplicare („creşterea consumului, a investiţiilor şi a numărului de locuri de muncă“, după cum spun guvernanţii). Numai că, de exemplu, dacă reducerea TVA nu se va resimţi la raft, adică în buzunarul românului, consumul nu va creşte şi, implicit, încasările din TVA ale statului vor fi mai mici (acelaşi volum de vânzări, presupunem aceeaşi valoare, dar cu TVA de 9% în loc de 24%).
 
Programul de convergenţă aprobat recent de Guvern prevede o ţintă de deficit bugetar în 2015 de 1,45% din PIB în termeni ESA, iar Comisia Europeană estimează că indicatorul va ajunge la 1,5% din PIB, în condiţiile în care „scăderea raportului dintre veniturile fiscale şi PIB va fi mai mare decât reducerea cheltuielilor“.
Iar pentru anul viitor Guvernul are o sarcină şi mai grea: o ţintă de deficit şi mai ambiţioasă şi măsuri de relaxare incluse în proiectul noului Cod Fiscal, ce ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Măsurile incluse în proiectul de Cod Fiscal, dacă acestea nu vor suferi modificări în Parlament, ar urma să producă un impact negativ asupra bugetului de 18,29 miliarde de lei, din care Guvernul estimează că va recupera 11,03 miliarde de lei. Analiştii economici ridică însă semne de întrebare asupra optimismului Guvernului. Ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor este de 1,2% din PIB, însă Comisia Europeană a avertizat că indicatorul se va deteriora semnificativ, la 3,5% din PIB, din cauza reducerilor de taxe care pun sub semnul întrebării consolidarea bugetului.
 
Printre măsurile de relaxare fiscală care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016 se numără reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, scăderea accizelor la carburanţi (măsură eliminată în Senat), diminuarea accizelor la alcool etilic, bere, vinuri spumoase şi eliminarea acestora la cafea, bijuterii şi blănuri, apoi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe dividende (în Senat s-a stabilit un impozit de 5% faţă de 16% în prezent). 
 

Primul efect: goana după bonuri

 
Mania controalelor a fost declanşată începând cu 1 martie, când Direcţia Generală Antifraudă din cadrul ANAF a demarat vaste controale pentru a verifica dacă agenţii economici emit bon fiscal. Direcţia Antifraudă a ajuns, astfel, în centrul unui scandal, după ce instituţia a suspendat activitatea mai multor firme, patronii acestora acuzând situaţii ridicole, cu închideri pentru sume derizorii. 
 
Astfel, omul de afaceri Alexandru Scheul a reclamat închiderea unui punct de lucru din Rădăuţi al firmei sale SC Killer SRL pentru o lipsă de 50 de lei în gestiune, ulterior inspectorii Fiscului dându-i un avertisment pentru un plus de 14 bani la un alt punct de lucru din Suceava. Alţi patroni au precizat că banii în plus în gestiune ar fi bacşiş sau rest neridicat de clienţi.
 
În consecinţă, Guvernul a modificat legislaţia, astfel încât activitatea unei firme să fie suspendată doar de la a doua abatere şi doar pentru sume nejustificate mai mari de 300 de lei. Un alt efect al măsurii a fost eliminarea vânzărilor „pe caiet“, practică des întâlnită în mediul rural.
 

"Bacşişiada", misiune imposibilă

 
Pe de altă parte, întrucât patronii au dat vina pe bacşiş, Guvernul a luat decizia de a-l fiscaliza. Bacşişul este taxat cu 16%, fie ca venit al firmei, fie ca venit al angajaţilor, iar operatorii au obligaţia de a emite un bon fiscal separat pentru recompensele lăsate de clienţi.
 
Numai că, pentru a putea verifica dacă sumele sunt corecte, Guvernul a introdus caietul de bani personali, unde angajaţii sunt obligaţi să treacă, înainte de începerea lucrului, sumele de bani pe care le au asupra lor. Problema este că acest caiet de bani personali a adus cu sine alte situaţii ciudate. La Timişoara, „Bacşişiada“ a declanşat o altă nebunie, după ce patronii de restaurante şi baruri au ajuns să stea la cozi pentru a putea cumpăra astfel de registre personale, deoarece este obligatoriu ca toate firmele din comerţ să aibă astfel de documente începând de vineri, 8 mai.
 
Taxarea bacşişului a adus cu ea noi probleme de implementare în anumite domenii, cum ar fi taximetria sau livrarea de bunuri şi prestarea de servicii la domiciliu. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, declara recent că aparatele de taxare pentru călătoriile în regim taxi vor trebui modificate pentru a putea da şi bon pe bacşiş. Zilele trecute, el a mai afirmat că, pentru a lăsa bacşiş la livrarea de pizza, clienţii trebuie să se deplaseze la sediul firmei ca să primească bon. Ulterior, oficialul a revenit, afirmând că obligaţia angajatului este să bată bon pe casa de marcat atunci când revine la sediu. Ministrul nu a explicat, însă, cum va ajunge apoi consumatorul în posesia bonului pe bacşiş sau ce se va întâmpla dacă inspectorii Fiscului îl controlează pe angajat înainte să apuce să marcheze bacşişul la casă.
 

„Legende şi fabule“

 
Premierul Victor Ponta a ţinut să precizeze că evaziunea va fi combătută până în ultima zi a Guvernului, chiar dacă inspectorul fiscal a fost un personaj negativ, de la „jupuitul cu foncirea“ al lui Moromete până la „legende şi fabule din mitologie“, cum că personaje fictive merg cu sute de maşini şi blochează autostrada. Declaraţia lui Ponta a venit după ce presa a publicat o imagine cu zeci de maşini ale Direcţiei Antifraudă mergând pe banda de urgenţă a Autostrăzii A3, iar în minivacanţa de 1 Mai au mers cu girofarurile pornite prin staţiunile de pe litoral, oprindu-se la diverse localuri pentru ca inspectorii să vadă dacă există nereguli.
 

Efectele deja se văd la buget

 
Raziile şi controalele au dat, însă, roade, după ce înteţirea acestora a dus la creşterea cu peste 2,5 miliarde de lei a sumelor încasate din TVA în primul trimestru. De altfel, vânzările de role pentru casele de marcat au crescut şi ele cu 80% în luna martie. Ieri, Ponta anunţa şi el că „există o listă de aşteptare pentru livrarea caselor de marcat“.
 

Monitorizare agresivă în hipermarketuri

 
Un alt efect al măsurilor fiscale vine, de data aceasta, din graba cu care Guvernul a anunţat reducerea TVA la alimente. Anunţul a fost lansat în săptămâna dinaintea Paştelui (mai exact pe 7 aprilie), scăderea efectivă se va aplica de la 1 iunie. Între cele două momente a rămas destul răgaz pentru ca speculatorii să mărească temporar preţurile, astfel încât, la 1 iunie, să le readucă la nivelul iniţial (sau chiar puţin mai sus), profitând atât financiar, cât şi ca imagine, de pe urma relaxării fiscale.
Ei bine, în faţa unei astfel de presupoziţii, devenită suspiciune publică, Guvernul a transformat bucuria reducerii TVA într-o adevărată isterie a controalelor antiscumpiri. Şase instituţii de stat au fost trimise să monitorizeze evoluţia preţurilor, ca şi cum acestea ar putea să-i şi sancţioneze în vreun fel pe speculatori.

Iar comercianţii, presaţi din toate părţile să îngheţe, apoi să reducă preţurile, n-au avut încotro şi s-au conformat noilor cerinţe din cadrul acestei campanii de tip „România la control“, dezlănţuită de Guvern.
 

600 de magazine, cu preţurile sub lupă

 
Raportul analizat ieri de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de reducerea TVA, Consiliul Concurenţei urmând să ceară informaţii retroactive privind preţurile practicate şi să verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine. Raportul mai relevă că patru mari magazine (Cora, Kaufland, Selgros şi Carrefour) s-au angajat ca, din iunie, când TVA va scădea la alimente la 9%, să afişeze la raft atât preţul vechi, cât şi pe cel nou. În plus, Carrefour şi Auchan au promis că vor îngheţa preţurile până la acea dată, Kaufland luând la rândul său în calcul această propunere. Billa, Metro, Profi şi Auchan vor decide în perioada următoare dacă vor afişa, din iunie, preţul vechi şi pe cel nou la raft.
 

Controlorii vor descinde şi la tarabele din pieţe?

 
Tot în vederea combaterii fraudelor, dar de data aceasta mai puţin vizibile, a fost elaborată şi legislaţia care reglementează activitatea comercianţilor din pieţele agroalimentare.
Potrivit noilor reglementări (conţinute în Legea 145/2014 şi în Ordinul 1846/2014), ţăranii – producătorii agricoli persoane fizice  – care vor să-şi vândă direct, la tarabă, produsele obţinute în gospodăria proprie trebuie să prezinte un atestat de producător şi un carnet de comercializare. Cei care nu vor să vândă direct pot livra marfa către un intermediar, căruia îi dă şi o filă din acel carnet, pe care notează produsul şi cantitatea livrată.
În acest fel, persoanele care vând la taraba din piaţă zarzavaturi, fructe, legume şi alte produse agroalimentare îşi justifică activitatea ori prin atestatul de producător, ori prin fila de carnet primită de la un producător.
Dar asta se întâmplă doar în teorie, pentru că – deşi legislaţia a intrat în vigoare în noiembrie 2014 şi trebuia aplicată începând de la 1 mai 2015 – o mare parte din gospodari nu şi-au primit tipizatele şi nu se pot conforma noilor prevederi.
În asemenea condiţii, tot mai mulţi gospodari au renunţat, pentru moment, să mai iasă cu zarzavat în pieţe, chiar dacă autorităţile transmit mesaje liniştitoare potrivit cărora „nu vor fi probleme majore“. Pentru cei care, totuşi, au adus marfa fără noile documente, sancţiunile sunt destul de severe, astfel că şi eventualele controale ar putea avea efecte asemănătoare celor din magazine şi restaurante. * Dan Străuţ
 

 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: