De ce crede Isărescu că România nu poate trece la euro în 2019

De ce crede Isărescu că România nu poate trece la euro în 2019

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a criticat lipsa de acţiune a Guvernului pentru atingerea obiectivului de trecere la euro

Guvernatorul BNR spune că nu crede în ţinta de aderare la euro stabilită de Guvern pentru 2019 fără o foaie de parcurs şi că „vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem?“. Integrarea în zona euro înseamnă şi să ai drumuri de nivel european, iar România nu are, chiar dacă dispune de bani, atrage atenţia Isărescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a continuat seria de avertismente privind stabilirea unei ţinte pentru trecerea României la euro fără să fie întocmită o foaie de parcurs, arătând că sunt mai multe sectoare care au nevoie de reforme pentru a se face acest pas.

Reacţia şefului BNR vine după ce Guvernul a transmis Comisiei Europene, la sfârşitul lunii trecute, că îşi menţine obiectivul de a adopta moneda unică la 1 ianuarie 2019. Iar asta în ciuda semnalelor de alarmă trase de Isărescu în ultima lună.

„Nu cred într-un interval-ţintă fără o foaie de parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022?

În acest moment, orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem?“, a declarat vineri Isărescu.

„Ţinta poate face mai mult rău decât bine“

El a menţionat că aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la ţintă, şi a apreciat că „este chiar periculos să discutăm doar despre ţintă“.

„Suntem serioşi cu proiectul ăsta sau am terminat alte subiecte de dispută superficială şi hai să mai creăm unul, că BNR zice într-un fel şi Guvernul în altul?
Eu cred că suntem pe aceeaşi linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorităţi foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice interne, nu le are acolo.
Nu văd o discuţie serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorităţi“, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a punctat că poziţia băncii centrale a fost exprimată în scris şi că aceasta este mai nuanţată, subliniind valenţele pozitive ale unei ţinte ambiţioase, dar şi pericolele ca, odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac paşi concreţi, prin pierderea credibilităţii, ţinta ar putea „să facă mai mult rău decât bine“.

În luna aprilie, înainte ca Executivul să trimită Comisiei Europene Programul de Convergenţă, document care include ţinta de trecere la euro, Isărescu a ieşit de două ori la rampă şi a expus pe larg, dar şi mult mai hotărât, pericolele care ar pândi România dacă aderarea are loc fără ca economico-social să fim pregătiţi de acest pas.

El a atras atenţia, la jumătatea lunii aprilie, că trebuie „să ne gândim foarte bine dacă menţinem această ţintă şi să vedem ce avem de făcut“ şi a criticat faptul că în România nu se fac reforme structurale.

„S-a dovedit: avem bani şi nu facem drumuri“

Nu este pentru prima dată când guvernatorul BNR atrage atenţia că, pentru a intra în zona euro, România are nevoie de infrastructură, că „drumurile trebuie să fie de nivel european“.

Vineri, însă, Isărescu a arătat că România are bani pentru dezvoltarea instrastructurii, dar că este nevoie şi de specialişti, şi de capacitate administrativă.

„În momentul când ştii că ai miliarde de cheltuit pe infrastructuri pentru ca această ţară să se poată conecta, intrarea în zona euro înseamnă un pas şi mai mare.
Noi suntem acum integraţi în Uniunea Europeană, în zona euro trebuie să te integrezi cu moneda, cu politicile, trebuie să fii integrat fizic cu infrastructurile, drumurile trebuie să fie de nivel european“, a spus şeful băncii centrale.

El a menţionat că trebuie schimbată şi mentalitatea, potrivt căreia nu se construiesc drumuri din lipsa banilor, însă când au existat bani tot nu s-a construit nimic.

„Mai e vorba şi de o schimbare de mentalitate, 20 de ani tot timpul, tot timpul nu facem drumuri că nu avem bani.
S-a dovedit că avem bani şi nu facem drumuri. Păi drumurile se fac numai cu bani?! Se fac cu ingineri, cu oameni serioşi, cu capacitate administrativă. Aţi văzut o autostradă cu teancuri de bancnote?
La sfârşitul anului, pentru că cică n-aveai bani, aveai bani de conservare şi puneai trei rogojini pe drum şi gata, s-a conservat drumul. Aici sunt conservări masive de concept“, a punctat Isărescu.


Ce prevede programul de convergenţă

Guvernul României a transmis, la 30 aprilie 2015, Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015-2018, din care reiese că România îşi păstrează angajamentul din programul anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de menţinerea în continuare a deficitului bugetar ce corespunde Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.

Ţintele de deficit bugetar planificate sunt de 1,45% din PIB în 2015 care include un ajustor de 0,25 puncte procentuale din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar pentru perioada 2016-2018 deficit sub 1,2% din PIB (conform metodologiei ESA).
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările