De ce a ajuns economia României după cea a Vanuatu. Corupţia, printre cauzele remarcate de Banca Mondială

Un raport al Băncii Mondiale plasează economia României pe locul 37 , cu o poziţie mai jos decât Vanuatu (36) şi una deasupra Uruguayului (38). Printre cauzele care au dus la această scădere se numără evaziunea fiscală, deficitul fiscal, povara datoriei publice, impredictibilitatea sistemului de reglementare şi corupţia. „Curţile de justiţie cu resurse reduse din România suferă de corupţie cronică şi influenţă politică”, se arată în raport.

Scorul de libertate economică a României este de 69,4, ceea ce ne plasează pe lopcul 37 în lume, cu o poziţie mai jos decât Vanuatu şi una deasupra Uruguayului.

„Scorul său global a scăzut cu 0,3 puncte, din cauza scorurilor mai scăzute pentru integritatea guvernului şi drepturile de proprietate, ceea ce decompensează îmbunătăţirile indicatorilor pentru libertatea muncii şi cheltuielile guvernamentale. România se situează pe locul 19 printre cele 44 de ţări din regiunea Europei, iar scorul său global depăşeşte mediile regionale şi mondiale”, se arată în Raport.

Printre cauzele care au dus la această scădere se numără evaziunea fiscală semnificativă, deficitul fiscal, povara datoriei publice, impredictibilitatea sistemului de reglementare şi corupţia.

Pierderile de forţă de muncă şi instabilitatea politică reprezintă cel mai mare risc pentru una din economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa.

Până în 2015, Guvernul României a făcut presiuni politice pentru relaxarea politicii fiscale, creşterea salariului minim şi întârzierea reformelor structurale suplimentare. 

„Eforturile de privatizare a întreprinderilor de stat s-au blocat, iar progresele înregistrate în îmbunătăţirea mediului de afaceri au fost inegale. Evaziunea fiscală semnificativă periclitează şi mai mult deficitul fiscal şi povara datoriei publice. Investitorii străini descoperă că sistemul de reglementare imprevizibil descurajează. Corupţia este endemică la toate nivelurile de guvernare şi subminează statul de drept”, scrie BM.

Legile justiţiei

Interesele garantate în proprietatea privată sunt recunoscute, iar ţara a simplificat procedurile de executare a contractelor. Curţile de justiţie cu resurse reduse din România „suferă de corupţie cronică şi influenţă politică”, se arată în raport. La începutul anului 2017, după cele mai mari proteste stradale de la epoca comunistă, guvernul a fost forţat să abroge un decret de urgenţă care ar fi sabotat eforturile anticorupţie.

Măsuri guvernamentale

În 2017, atât veniturile personale, cât şi cotele impozitului pe profit au fost de 16%. Alte impozite includ taxa pe valoarea adăugată şi taxele de mediu. Povara fiscală totală este egală cu 27,5% din totalul venitului intern. În ultimii trei ani, cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 33,2% din producţia totală (PIB), iar deficitele bugetare au fost în medie de 1,9% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 39,2% din PIB.

Eficienţa reglementării

Libertatea afacerilor în România se situează în mod semnificativ în spatele altor ţări din regiune. Regulile muncii rămân rigide. În ianuarie 2017, guvernul a eliminat plafonul pentru contribuţiile sociale, impunând acele impozite pe întregul salariu brut fără nici un plafon. Subvenţiile au crescut cu peste 34% în prima jumătate a anului 2017, reflectând în mare măsură plata subvenţiilor agricole finanţate de UE.

Deschiderea pieţei

Comerţul este semnificativ pentru economia României; valoarea combinată a exporturilor şi importurilor era egală în 2017 cu 84% din PIB. Rata medie a tarifului aplicat este de 1,6%. În general, politicile guvernamentale nu împiedică în mod semnificativ investiţiile străine. Sectorul financiar în evoluţie este deschis competiţiei, iar băncile cu capital străin domină sectorul bancar. Numărul creditelor neperformante scade considerabil de la vârful înregistrat în 2013.

România de după Revoluţie, văzută de Banca Mondială

Tranziţia României la o economie de piaţă liberă a început odată cu noua sa constituţie în 1991, urmată de aderarea la NATO în 2004 şi de Uniunea Europeană în 2007. 

Premierul Sorin Grindeanu a fost demis, printr-un vot de neîncredere, in iunie 2017, la cererea Partidului Social Democrat de stânga şi partenerii lor de coaliţie, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor. Grindeanu a fost urmat de fostul ministru al economiei social-democrate, Mihai Tudose. 

Pe lângă poziţia sa strategică pe Marea Neagră, România dispune de resurse naturale extinse şi de un sector agricol productiv. 

Principalele sectoare economice includ fabricarea, asamblarea automată, textilele şi încălţămintea, rafinarea petrolului, mineritul şi cherestea. 

Pierderile de forţă de muncă şi instabilitatea politică reprezintă cel mai mare risc pentru una din economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa.