Curtea de Conturi: cum s-au furat bani publici in 2000

Ca-n fiecare an, Abateri grave la executia bugetara Curtea de Conturi a definitivat Raportul pentru exercitiul bugetar al anului 2000 si l-a transmis ieri Parlamentului. Urmare a controalelor

Ca-n fiecare an, Abateri grave la executia bugetara Curtea de Conturi a definitivat Raportul pentru exercitiul bugetar al anului 2000 si l-a transmis ieri Parlamentului. Urmare a controalelor efectuate in anul 2000, Curtea de Conturi a identificat o serie de abateri si nereguli in desfasurarea activitatii institutiilor publice si a intreprinderilor de stat reflectate intr-o sinteza de circa 200 de pagini. In mod normal, institutiile statului ar trebui sa ia masurile care se impun si sa tina cont de observatiile si recomandarile Curtii de Conturi. In alte tari, astfel de rapoarte se lasa cu demiteri de ministri, functionari publici, directori. La noi insa, in ciuda faptului ca rapoartele anuale ale Curtii de Conturi au adus dezvaluiri socante, in plan practic nu s-a intamplat nimic. Nu demiteri si nici macar sanctiuni dure pentru cei care au incalcat flagrant legea. Si cu ocazia controlului efectuat in 2000, Curtea de Conturi a identificat venituri suplimentare in suma totala de 2.338,5 miliarde lei, din care majorarile de intarziere, dobanzile si penalitatile reprezinta 502,8 miliarde lei. In timpul controlului s-a reusit recuperarea unor venituri de doar 171,7 miliarde lei. In cazul regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale, societatilor bancare, BNR, Curtea a identificat venituri suplimentare in valoare totala de 618,5 miliarde lei, prejudicii totale de 1900,25 miliarde lei si diminuari nelegale de patrimoniu in suma de 2624,5 miliarde lei. Inlesniri la plata obligatiilor - acordate ilegal de Finante Potrivit datelor din contul general anual de executie a bugetului de stat, veniturile realizate in 2000 au insumat 120.342,2 miliarde lei, cheltuielile - 149.167,8 miliarde lei, deficitul fiind de - 28.825,6 miliarde lei (mai mic cu 5132 miliarde lei decat cel prevazut). Desi veniturile bugetului au fost realizate in proportie de 100,4% fata de prevederi, controlul Curtii a scos in evidenta o serie de fenomene economico-financiare care s-au manifestat si in anii anteriori, influentand incasarea veniturilor bugetului in 2000. Astfel, pe baza bilanturilor contabile ale agentilor economici, rezulta ca la 31 decembrie 2000, au ramas de incasat obligatii fiscale de circa 94695 miliarde lei, reprezentand 43,3% din totalul obligatiilor de plata ale agentilor economici. Restantele la plata din aceste venituri suportate efectiv de contribuabili depasesc deficitul bugetului inregistrat la 31 decembrie 2000. Curtea de Conturi mai remarca gradul scazut de recuperare a creantelor bugetare prin modalitatile de executare silita, inregistrarea sistematica de pierderi de catre agentii economici din activitatea desfasurata; nedepunerea bilanturilor contabile de catre agentii economici; acordarea nelegala de inlesniri la plata obligatiilor bugetare si altele. In 2000, Ministerul Finantelor a acordat inlesniri in suma de 1050 miliarde la 47 agenti economici. In unele cazuri, ministerul nu a verificat indeplinirea conditiilor, in altele, inlesnirile s-au facut pe criterii formale, evidentiaza raportul Curtii de Conturi. Ministerele au cheltuit bani ilegal si nejustificatIn ce priveste cheltuielile bugetare, nivelul realizat in 2000 s-a situat sub cel al prevederilor cu 4626 miliarde lei. Curtea de Conturi a constatat prezentarea de situatii financiare cuprinzand date neconforme cu realitatea, efectuarea de plati nelegale si nejustificate, acordarea unor subventii cu incalcarea legii, neincasarea redeventelor si altele. De exemplu, Ministerul Sanatatii, al Functiei Publice si de Interne au efectuat cheltuieli materiale si servicii nelegale si nejustificate (achizitionarea unor produse cu preturi mai mari decat cele convenite, plata unor reparatii neprestate etc.), inregistrandu-se prejudicii de 71,3 miliarde lei. Prefectura Botosani de pilda, a platit nejustificat din fondurile publice, pentru tiparirea buletinelor de vot, sume de 2 miliarde lei firmei "TIP ERYPAN" SRL din Botosani. Curtea de Conturi a mai depistat institutii care au utilizat venituri proprii in alte scopuri. Este cazul Administratiei Rezervelor Statului care a retinut nelegal, pentru stimularea personalului, cota de 25% din adaosul la operatiunile de imprumut. Prejudiciile la fondurile speciale - 588 miliarde lei Curtea de Conturi a controlat 11 ordonatori principali de credite si 208 ordonatori secundari ai fondurilor speciale. Volumul prejudiciilor constatate este de 588,3 miliarde lei, din care in timpul controlului s-au recuperat 74,5 miliarde lei. Principalele fenomene economico-financiare care au influentat executia bugetelor fondurilor speciale sunt: neorganizarea evidentei analitice a sumelor cuvenite potrivit legii; acordarea de inlesniri la plata unor obligatii fara respectarea legii; necalcularea si neevidentierea incasarii veniturilor; efectuarea de plati nelegale etc. De exemplu, atat la Fondul special pentru sanatate publica, cat si la cel al aviatiei civile, s-au constatat plati a unor cantitati de combustibili peste consumul normat. Cheltuieli prea mari cu intretinerea Palatului Victoria Administrarea si functionarea la niveluri optime la Palatul Victoria, sub aspectul serviciilor si cheltuielilor de intretinere, costa 17 miliarde lei (60,3% din totalul cheltuielilor materiale si servicii). Prin act normativ, s-a decis trecerea bunurilor din cladirile Guvernului, personalului de intretinere si conducatorilor auto de la Secretariatul General al Guvernului la Regia "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat". Dupa aplicarea actului normativ, Curtea de Conturi a constatat ca cheltuielile de intretinere aferente Palatului Victoria s-au majorat, afectand astfel economicitatea cheltuielilor publice. Curtea de Conturi semnaleaza existenta acestui fenomen ingrijorator la majoritatea institutiilor publice, unde se externalizeaza anumite activitati administrative, prin recurgerea la contracte de prestari de servicii cu agenti economici. CAS Bihor - cheltuieli ilegale de 0,3 miliarde lei pe operatii estetice Casa Nationala de Asigurari de Sanatate se remarca prin platile nelegale efectuate pentru unele persoane. Astfel, retribuirea lunara a unor persoane incadrate de catre CNAS, pe baza de conventii civile, a fost nelegala, deoarece, pentru prestatiile efectuate si proportional cu timpul efectiv lucrat, plata a depasit salariul de baza al directorului general. CNAS a mai dispus plata nelegala, din fondul de asigurari sociale de sanatate, a sumei de 36 miliarde lei, catre un numar de 24 de unitati spitalicesti. Casele de Asigurari Bucuresti si Ilfov au cheltuit ilegal 0,3 miliarde lei pentru servicii de telefonie mobila. O alta abatere a fost constatata la CAS Bihor, care a decontat nelegal suma de 0,309 miliarde lei, reprezentand contravaloarea unor operatii chirurgicale de corectie estetica. Statul roman a platit 10 milioane $ in contul World Trade Center Bucuresti Statul roman a garantat credite externe de 608 milioane FRF, contractate de SC World Trade Center SRL Bucuresti. Montajul financiar prezentat in sustinerea creditelor externe prevedea pierderi din exploatarea obiectivului de investitie pe o perioada de 20 de ani, respectiv pe toata perioada de rambursare a creditului si inca 6 ani dupa aceasta data (pana-n 2010). Ca urmare, societatea refuza sa semneze cu Ministerul Finantelor acordul de recuperare a sumei de 234 milioane FRF (547,73 miliarde lei) achitata pana-n prezent din fondurile publice. In 2000, pentru obligatiile scadente si neonorate de societate, din fondurile publice s-au achitat la extern 10 milioane $, constata Curtea de Conturi. Desi termenul prevazut de lege a fost 31 august 2000, Ministerul Finantelor nu a reusit sa incheie cu WTC Conventia de recuperare a creantelor statului, fapt care a fost adus la cunostinta premierului Adrian Nastase. In noiembrie 2001, s-a initiat procedura de transformare a WTC din SRL in SA. CNSAS plateste o chirie de 8,5 miliarde lei/an In urma verificarilor la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), Curtea de Conturi a constatat efectuarea unor cheltuieli neeconomicoase in suma de 8,5 miliarde lei/an pentru plata chiriei aferente spatiului. Cu acesti bani, CNSAS ar fi putut cumpara un spatiu propriu. Totodata, CNSAS a efectuat cheltuieli foarte mari cu paza sediului, in conditiile in care aceasta activitate trebuia efectuata permanent si cu titlu gratuit prin Comandamentul Trupelor de Jandarmi. Schimbarea denumirii din Renel in Conel a costat peste 4 milioane de dolari Decizia de schimbare a denumirii regiei de electricitate Renel in Conel a fost luata in 1998, de autoritati, fara a se analiza implicatiile ce decurg din aranjamentele financiare externe asumate de fosta regie. Astfel, operatiunea a necesitat garantarea, in numele si contul statului, a unui imprumut extern in suma de 135 milioane $, contractat si utilizat fara garantia statului. Curtea de Conturi mai evidentiaza ca schimbarea denumirii a mai generat costuri suplimentare de peste 4 milioane $ pentru ca bancile creditoare sa nu ceara rascumpararea inainte de termen a obligatiunilor emise de Renel pe piata externa, cat si pentru reemiterea obligatiunilor respective pe numele Conel cu garantia statului. Fara documente justificative, BNR a platit transportul angajatilor Banca Nationala a Romaniei (BNR) a inregistrat in contul de cheltuieli sociale, culturale si sportive sume reprezentand costul transportului salariatilor sai, fara a avea documente justificative, releva raportul Curtii de Conturi, fara specificarea unor sume. De pilda, BNR - Sucursala Iasi a platit pana si transportul salariatilor care locuiesc in incinta bancii. Directorii au pagubit Banca Agricola cu 1.496 miliarde lei Banca Agricola a participat la crearea Fondului National de Restructurare Dunarea cu 2.878 miliarde lei. Potrivit reglementarilor legale, aporturile din care s-a format fondul trebuiau valorificate prin participatii sau plasamente la alte entitati economice. Sumele respective au fost insa depuse tot la Banca Agricola, cu dobanda pietei. Banca a platit dobanzi de 45,6 miliarde lei si a incasat 7,5 mld. lei, creandu-si o paguba de 39,9 mld. lei. Totodata, membrii Consiliului de Incredere si ai Comisiei de Supraveghere au fost platiti cu 2,8 miliarde lei, fara ca acestia sa-si realizeze obligatiile legale minimale ce le reveneau, a constatat Curtea de Conturi. In urma achizitionarii hotelului Dunarea, magazinului Sora, sediului Agentiei Breaza, in perioada de restructurare (fondurile sunt imobilizate), Banca Agricola a inregistrat pagube de 1159,1 miliarde lei. Volumul total al pagubelor, provenite din incalcarea legii sau din erori de management, insumeaza in total 1.496,6 miliarde lei.