Cuminţenia Pământului. Când vor primi românii banii înapoi şi ce se întâmplă dacă nu se poate face dovada donaţiei

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind termenul limită până la care trebuie restituiţi banii donaţi de români pentru achiziţia operei de artă „Cuminţenia Pământului”, actul normativ stabilind şi ce se întâmplă cu sumele pentru care nu se poate face dovada donaţiei.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2018 privind prorogarea unor termene are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut de OUG nr. 117/2017 pentru restituirea sumelor de bani colectate pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil (campania destinată achiziţionării operei de artă "Cuminţenia Pământului"), termen stabilit iniţial la data de 31 decembrie 2018, pentru data de 31 decembrie 2019.

Totodată, sumele donate pentru care donatorii nu au putut fi identificaţi, indiferent de modalitatea de colectare, ori care nu au putut face dovada donaţiei, până la data de 31 decembrie 2019, se fac venit la bugetul de stat.

În 2016, s-au strâns peste un milion de euro de la peste 100.000 de donatori pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi. În cadrul campaniei de susţinere a subscripţiei naţionale, lansată oficial în luna mai 2016 de către Guvernul Cioloş şi Ministerul Culturii, ar fi urmat să fie strânsă suma de şase milioane de euro.

Preţul pentru achiziţia operei "Cuminţenia Pământului", negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era de 11 milioane de euro. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă, până la sfârşitul acestui an, potrivit unei hotărâri de Guvern aprobate pe 23 mai.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.