Cum vor deconta românii Apocalipsa Fiscală anunţată de Guvernul PSD

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cuplu - datorii - facturi - plata - calcule - FOTO 123 RF

Măsurile fiscal-bugetare anunţate duminică de liderul PSD, Liviu Dragnea, şi prezentate marţi de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, nu vor face decât să crească povara traiului de zi cu zi al românilor.

Suprataxarea băncilor, supraimpozitarea companiilor din domeniul energiei electrice şi a celei termice, a celor din telecomunicaţii, măsurile propuse în privinţa pensiilor private obligatorii, cu puternice repercusiuni asupra pieţei de capital din cauza influenţelor negative asupra investiţiilor în firmele listate la Bursa de Valori, vor destrăma întregul sistem economic românesc, producând puternice efecte negative asupra angajaţilor, a preţurilor din piaţă şi riscând sancţiuni uriaşe din partea Uniunii Europene pentru încălcarea directivelor privind liberalizarea pieţei şi a celor legate de concurenţă.

Cu alte cuvinte, toate majorările de salarii şi pensii anunţate pentru anul viitor vor fi anihilate de creşterea preţurilor.

Analişti economico-financiari şi experţi în energie au explicat pentru „Adevărul”, punct cu punct, efectele pe care le vor avea asupra românilor principalele măsuri fiscal-bugetare cuprinse în ordonanţa prezentată de ministrul Teodorovici, criticând în termeni duri faptul că nu există o analiză de impact asupra consumatorilor finali şi nici asupra economiei României.

Impozitarea băncilor va creşte dobânzile la împrumuturi şi le va scădea pe cele la depozite

Propunerea guvernanţilor de a impozita băncile în funcţie de procentul cu care creşte ROBOR va avea multiple efecte negative asupra majorităţii împrumutaţilor, dar şi a celor care au depozite, a declarat pentru „Adevărul” analistul financiar-bancar Cornel Cojocaru.

Acesta a explicat că evoluţia ROBOR va fi afectată de această nouă taxă, dar în mică măsură pentru că nevoia de lichiditate temporară a băncilor nu a creat spaţiu suficient pentru scăderea dobânzilor interbancare ROBID şi ROBOR sub dobânda ţintă a BNR.

”Acum, ROBOR la 6 luni se află sub limita superioară a coridorului ţintă al BNR de 1,5% până la 3,5%. Aceasta face ca băncile, în nevoia lor de lichidităţi, să se împrumute pe termen scurt la valori peste 2,5% până la 3,5%. Un al doilea aspect este dat de faptul că este posibil să se înregistreze în zona dobânzilor pentru depozite la băncile cu lichiditate suficientă o stagnare a dobânzii la valori mici şi eventual o scădere a acestei dobânzi la depozitele clienţilor. La băncile mici dobânzile la credite vor creşte din cauza lipsei de lichiditate. O creştere a dobânzii se va înregistra şi la creditele noi”, a explicat Cornel Cojocaru.

Pe de altă parte, acesta a subliniat faptul că cei mai mari perdanţi ai acestor măsuri vor fi acţionarii, investitorii băncilor listate la bursă. „Efectul va fi scăderea abruptă a valorii acţiunilor la BVB, aşa cum s-a văzut în această dimineaţă”, a mai spus analistul.

Teodorovici a anunţat marţi că Guvernul va impune o „taxă pe lăcomie”, raportată la activele băncilor, care va creşte progresiv, în funcţie de cât de mult va creşte ROBOR.  Astfel, la 1,5% taxa va fi zero. Între 1,51% şi 1,7% taxa va fi 0,2%, între 1,71% şi 2,5% va fi de 0,4%, între 2,51% şi 3% va fi de 0,6%, iar între 3,01% şi 3,5% taxa pe active va fi de 0,9%.

Guvernul PSD estimează că impactul acestei măsuri poate ajunge la 3,6 miliarde de lei.

Taxă suplimentară pe energie electrică, termică şi telecomunicaţii

Contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice, dar şia celor din telecopmunicaţii este egală cu 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia, se arată în ordonanţa publicată pe site-ul MFP. De această taxă pot fi vizaţi atât producătorii, cât şi distribuitorii şi furnizorii de energie electrică, companiile care gestionează termocentralele şi cele de telefonie mobilă, cablu tv, furnizare de internet, etc. 

Asta înseamnă că această suprataxă va fi plătită atât de companiile de stat, cât şi de cele private, Teodorovici estimând că doar din creşterea taxei plătite către ANRE, de la 0,1% din cifra de afaceri, la 3% din cifra de afaceri, va aduce la buget circa 2,37 miliarde de lei pe an.

În ce priveşte taxa impusă operatotrilor din telecomunicaţii plătită ANCOM, statul speră că va încasa alte 100 milioane de euro pe an.

Noua ordonanţă intră în vigoare de la începutul lui 2019, dar aceşti bani se vor plăti la cifra de afaceri realizată în 2018, în condiţiile în care tarifele din care firmele de distribuţie (mai ales) au făcut veniturile anul trecut nu au cuprins şi această taxă.

Contacta telefonic, expertul în energie Ionuţ Purica, din cadrul Academiei Române, a spus că toate aceste măsuri se vor răsfrânge asupra consumatorului final, crescând preţurile, scăzând puterea de cumpărare şi implicit consumul.

„Orice taxă suplimentară are efect de termen scurt, mediu sau lung. Companiile vor transfera riscul către consumatorul final. Guvernul ar trebui să ia măsuri astfel încât să diminueze acest impact, transferat în totalitate către populaţie. Înţelegem că sunt menite să aducă mai mulţi bani la buget, dar vor scădea puterea de cumpărare şi, implicit competitivitatea. În plus, preţurile  la energie vor creşte, ceea ce se va răsfrânge asupra tuturor preţurilor de producţie.

Adică toate produsele se vor scumpi. Scăzând puterea de cumpărare a românilor, pentru că vor fi nevoiţi să dea prea  mulţi bani pe energie, o parte dintre aceştia vor reduce consumul, lucru care va genera pierderi considerabile producătorilor de energie”, a explicat academicianul.

La rândul său, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) a spus că furnizorii români de energie vor dispărea din piaţă din cauza acestei suprataxe, supravieţuind doar cei susţinuţi de multinaţionale.

„Consumatorii vor plăti toate efectele în cascadă, adică şi taxele plătite de producători, şi cele plătite de de furnizori, şi cele plătite de distribuitori şi aşa mai departe, iar impactul în final va fi unul foarte mare, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali. Eu refuz să cred că cineva este atât de absurd încât să îngroape întreaga economie a ţării”, a adăugat el.

Plafonarea preţului gazelor poate opri producţia şi aduce infringementul

O altă măsură anunţată de Teodorovici, cu un major impact negativ asupra pieţei este cea prin care se plafonează preţul gazelor naturale la 68 lei/MWh.

Surse avizate au declarat pentru „Adevărul” că se vor încălca mai multe directive europene oprivind liberalizarea pieţei energiei, măsură adoptată de România încă de la începutul anului trecut, ţara noastră riscând amenzi uriaşe din partea Comisiei Europene în urma unei eventuale proceduri de infringement.

Pe de altă parte, susţin sursele citate, aadoptarea acestor măsuri fiscale nu pot decât să opreasă producţia de gaze naturale din România, pentru că aceasta devine neeconomică, iar Petrom şi Romgaz ar trebui să vină cu bani de la acţionari ca să continue producţia, o situaţie evident ilogică.

Guvernul vrea să impună producătorilor şi furnizorilor reducerea preţurilor la nivelul de 68 lei/MWh şi menţinerea la acest nivel până în februarie 2022. Mai mult, prin derogare de la legea energiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va stabili un amestec de gaze din import şi din intern pentru consumatorii industriali. Acum, piaţa este liberă. Dacă nu sunt respectate aceste prevederi, companiile vor fi sancţionate cu 20% din cifra de afaceri.

Bursa s-a prăbuşit în urma anunţului făcut de Teodorovici

Anunţurile făcute marţi seara de Eugen Teodorovici, precum impunerea taxei pe lăcomie pentru bănci, impunerea unui preţ la vânzarea gazelor naturale, suprataxarea companiilor din energia electrică şi termică au dus miercuri dimineaţă la prăbuşirea acţiunilor companiilor listate la bursă.

La prânz, scăderea indicelui Bursei de la Bucureşti a depăşit 10%, de la 7% cât înregistrase la primele ore ale dimineţii. Mai multe bănci şi companii din energie sunt pe roşu. Spre exemplu, cotaţiile Băncii Transilvania (singura bancă cu capital privat românesc) au scăzut cu peste 18%, ale BRD cu 16%%. Căderi au înregistrat şi toate SIF-urile, toate companiile din energie şi comunicaţii, precum şi Fondul Proprietatea. E cea mai abruptă prăbuşire a Bursei de Valori din ultimii 10 ani. 

Pilonul II de pensii, distrus premeditat în trei paşi

Măsurile propuse de proiectul de OUG pentru Pilonul II de pensii private desfiinţează practic acest sistem de economisire a populaţiei pentru vârsta pensionării, cu efecte devastatoare asupra veniturilor viitoare ale românilor, asupra pieţei de capital, a întregului sector financiar şi economiei româneşti în ansamblul ei. Aceasta este concluzia trasă de administratorii de pensii private (APAPR), în urma datelor prezentate de Teodorovici.

Distrugerea Pilonului II de pensii private se va efectua prin trei măsuri simultane. Prima măsură impusă este reducerea comisionului de administrare. În prezent, acesta este de 2,5% din sumele atrase în fond, din care 0,5% merge la Casa de Pensii, drept comision de virare a banilor în conturi individiale.

Deci administratorii de pensii private rămân cu 2%. Ordonanţa de urgenţă prevede că noul comision va fi de 1%, din care 0,5% merge la Casa de Pensii. Firmele de administrare rămân astfel cu 0,5%, o reducere cu trei sferturi din comisionul actual.

O a doua măsură obligă firmele de administrare să-şi majoreze capitalul social, care în prezent este de 4 milioane de euro, indiferent de mărimea fondului administrat. Astfel, firmele care administrează fonduri de până la 100 de milioane de euro vor trebui să aibă un capital social de 5% din valoarea fondului. Capitalul social trebuie să crească la creşte la 7% din valoarea fondului dacă acesta din urmă este între 100 şi 500 de milioane de euro. Iar la active de peste 500 de milioane de euro, firmele de administrare trebuie să aibă un capital social de 10% din valoarea contribuţiilor, adică minimum 50 de milioane de euro. 

A treia măsură înleşneşte retragerea de la acest sistem. Dacă până acum retragerea se putea face doar la împlinirea vârstei de pensionare, ordonanţa prevede că persoanele care au contribuit la Pilonul II îşi pot retrage sumele după 5 ani de contributivitate, în schimbul unui comision de 2% din valoarea recuperată.

Preambulul ordonanţei de urgenţă, unde se explică oportunitatea şi urgenţa măsurilor adoptate, nu face niciun fel de referire la Pilonul II de pensii. La sfârşitul lunii octombrie, Pilonul II administra active în valoare de 47 miliarde de lei, aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că  administratorii ar trebui să majoreze capitalul cu 1 miliard de euro.

„Toţi cei care au contribuit la pensiile private obligatorii sunt încurajaţi să îşi retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceştia au devenit cel mai important investitor în economia românească. Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu îşi vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic”, considerăî APAPR. 

O lovitură puternică pentru economia României

Aceste măsuri pun în pericol nu doar pensiile private viitoare ale românilor, ci şi economia României în ansamblu. „Noul proiect de OUG va reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind astfel dependenţa ţării, atât a bugetului de stat, cât şi a sectorului privat, de finanţările externe. Măsurile vor avea un impact negativ masiv şi imediat asupra pieţei de capital şi vor creşte costul de finanţare a datoriei publice. 

În acelaşi timp, măsurile compromit promovarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) la statutul de piaţă emergentă, ceea ce ar fi însemnat un avantaj semnificativ pentru economia României. În perspectivă, marile proiecte de infrastructură ale României vor fi şi ele grav afectate. În acest context, prevederea care îşi propune să stimuleze investiţiile fondurilor de pensii în infrastructură devine goală de conţinut”, au declarat administratorii.

Pe de altă parte, susţine APAPR, prin aceste măsuri Guvernul creează un cadru legislativ ostil de natură să izoleze România faţă de mediul de afaceri internaţional. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite