Cum i-ar putea afecta pe români ieşirea Greciei din zona euro. De la limitarea extragerilor la bancomatele din Grecia la slăbirea leului

Temerile că Grecia ar putea ieşi din zona euro s-au intensificat în ultimele săptămâni

O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar avea efecte limitate şi de scurtă durată asupra economiei româneşti şi asupra românilor, susţin analiştii consultaţi de „Adevărul“, printre acestea numărându-se o volatilitate mai crescută a cursului de schimb, o scădere a investiţiilor străine şi instalarea pe termen scurt a unei stări de panică ce ar putea determina retrageri de fonduri din băncile cu capital grecesc.

Temerile că Grecia ar putea ieşi din zona euro s-au intensificat în ultimele săptămâni. Premierul elen Alexis Tsipras a criticat poziţia intransigentă a creditorilor Greciei, ignorând avertismentele că Europa se pregăteşte de „Grexit“. Statul elen trebuie să plătească FMI până la sfârşitul lunii iunie datorii scadente în valoare de 1,6 miliarde de euro.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că este de aşteptat ca ieşirea Greciei din zona euro să aibă impact limitat şi de scurtă durată asupra economiei româneşti, un impact controlabil, însă există şi o componentă greu de măsurat, dată de reacţia pieţelor şi de comportamentul populaţiei. „Este vorba de reacţia pieţelor şi a populaţiei, uneori se reacţionează exagerat, este foarte important să nu se instaleze o situaţie de panică“, a spus Dochia. 

Analistul economic susţine că Banca Centrală Europeană a dat semnale clare că situaţia este sub control şi că are instrumentele necesare pentru ca panica să nu se extindă. În plus, creditorii Greciei sunt instituţionali, nu privaţi, iar acest lucru presupune un impact controlat. Aceşti creditori sunt capabili să suporte intrarea Greciei în incapacitate de plată.

România nu are o expunere directă asupra Greciei, deşi sunt bănci cu capital grecesc prezente în România, însă acestea nu sunt dependente de finanţări de la băncile-mamă, spune Dochia. „Poate exista temporar o situaţie de panică care să determice retrageri de bani de la băncile cu capital grecesc din România, deşi nu sunt justificate, însă Banca Naţională a României are instrumentele necesare pentru a ţine situaţia sub control“, a explicat analistul, care a adăugat că acest fenomen nu ar trebui să dureze mai mult de câteva săptămâni. 

Analistul economic nu se aşteaptă la o creştere a cursului de schimb, chiar dacă se va înregistra o volatilitate mai crescută în jurul valorii de 4,5 lei/euro. „Cursul de schimb nu a suferit deocamdată din cauza acestei situaţii. Ar putea creşte dacă investitorii ar fi îngreijoraţi că România este mai vulnerabilă într-o astfel de situaţie. Dacă nu însoţim acest moment de criză de greşeli făcute de nou – declaraţii sau măsuri greşite, nu ar trebui să existe presiuni asupra cursului de schimb, deşi volatilitate va exista, să o ia cursul în sus, iar apoi să scadă. Nu văd o tendinţă a euro spre 4,6 lei“, a arătat Dochia.   

 Analistul economic Aurelian Dochia spune că pentru românii care vor să-şi petreacă vacanţa în Grecia ar putea exista riscul ca retragerile de numerar de la bancomate să fie temporar limitate şi de aceea este recomandat ca aceştia să aibă cash asupra lor. „Riscurile ar fi ca românii care pleacă în Grecia să se bazeze pe plata cu carduri şi pe retrageri de numerar de la bancomate şi aceştia să prindă un moment când retragerile sunt limitate. Ar trebui să aibă cash asupra lor ca să fie asiguraţi. Numerarul ar putea fi chiar apreciat într-o astfel de situaţie“, a explicat analistul. 

Consultantul financiar Dragoş Cabat spune că efectele ieşirii Greciei din zona euro asupra economiei româneşti ar fi indirecte şi ar presupune o creştere a cursului de schimb, o reducere a investiţiior străine şi, eventual, un impact negativ asupra băncilor cu capital grecesc prezente pe piaţa locală. 

„O ieşire a Greciei din zona euro ar putea să lovească euro şi, în acelaşi timp, leul, chiar mai mult. Situaţia Greciei şi instabilitatea politică internă ar putea duce cursul la peste 4,5 lei/euro, chiar spre 4,6 lei/euro. Ar putea să se instaleze un climat de nesiguranţă şi să se recucă investiţiile străine în România. De asemenea, ar putea să lovescă băncile cu capital grecesc prezente în România. Dacă băncile-mamă nu mai au suficienţi bani, ar putea să-şi reducă expunerea pe România şi acestea să nu mai poată da credite“, a explicat Cabat. 

Cel mai recent raport al Băncii Naţionale a Greciei arată că depozite de 30 de miliarde de euro s-au evaporat din băncile elene din octombrie 2014 până în aprilie 2015, ceea ce pune ţara în faţa unui nou risc de recesiune, scrie "Financial Times".

În România activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţinută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece). Cele patru bănci au o cotă de piaţa de circa 13% şi depozite atrase de la populaţie şi companii de 4,3 miliarde de euro.