Cum se va duce reducerea TVA la 9% în buzunarul fiecărui român?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Publicam o parte din viziunea implementarii reducerii TVA la 9% mai devreme decat era programat. Principii simple: guvernare centrata pe cresterea bunastarii populatiei; acord cu recomandările CE si FMI; reducerea inegalitatii sociale; balans intre temperarea presiunii sociale si impactul macroeconomic favorabil; incurajarea productiei interne si micsorarea evaziunii fiscale.

Plecand de la datele recente privind execuţia bugetară ce arată încasări suplimentare consistente de venituri, echipa de consiliere economică a Primului Ministru a recomandat aplicarea masurii de reducere a cotei de TVA pentru alimente şi băuturi ne-alcoolice la 9% mai devreme cu 6 luni decat era programat initial, urmand ca reducerea TVA generala la 20% sa se implementeze incepand cu 1 ianuarie 2016.

Datele publicate de Ministerul Finantelor privind executia bugetara - reflectand indeosebi eforturile consistente ale ANAF si DGAF dar si rationalizare de cheltuieli bugetare - arata ca masura poate fi suportată fără dificultăţi de bugetul de stat consolidat si ca nu va fi afectata stabilitatea finanţelor publice pe termen lung consimţită de Pactul Fiscal (obiectivul de deficit structural pe termen mediu).

Important, masura este in acord cu recomandarile FMI si CE - o reducere a poverii fiscale pentru gospodării (efect similar cu o reducere în impozitul pe venit), precum şi o concentrare a efectelor favorabile îndeosebi la nivelul celor cu venituri mici.

  Argumente:

a)     Veniturile băneşti ale unei gospodării româneşti reprezentative sunt relativ reduse; situaţia este dramatica la nivelul gospodăriilor din primele decile ale distribuţiei veniturilor (o decila se refera la 10% din gospodarii; decila D1 cele mai sarace 10% dintre gospodarii, decila D10 cele mai bogate 10% dintre gospodarii) (Figura 1).

Figura 1Veniturile băneşti medii brute lunare pe decile

image

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Ancheta Bugetelor de Familie (2013)

Mai mult, aproximativ 83% dintre angajaţi obţin venituri sub nivelul salariului mediu brut pe economie: 29% dintre salariaţi obţin venituri mai mici decât salariul minim pe economie (975 lei) în timp ce alţi 54% au venituri între salariul minim şi cel mediu brut pe economie (2.415 lei);

b)     Gospodăriile aflate în primele decile alocă o mare parte din veniturile lor pentru achiziţia de alimente şi băuturi ne-alcoolice (Figura 2);

Figura 2 Ponderea cheltuielilor cu alimente şi băuturi ne-alcoolice pe decile ale veniturilor băneşti


Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Ancheta Bugetelor de Familie (2013)

image

c)     Gospodăriile cu venituri scăzute sunt formate, în medie, dintr-un număr dublu de persoane comparativ cu cele cu venituri ridicate (Figura 3);

Figura 3 Numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie pe decile ale veniturilor băneşti

image

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Ancheta Bugetelor de Familie (2013)

Exista si o problema reflectata de calitatea scazuta a consumului alimentar. Familiile cu patru copii (sub 18 ani) înregistrează un consum mediu de calorii pe persoană reprezentând 76% din nivelul aferent familiilor fără copii (respectiv 1.921 calorii faţă de 2.538 calorii) iar gospodăriile situate în prima decilă a distribuţiei veniturilor băneşti consumă, în medie, pe persoană, un număr de calorii reprezentând cca. 80% din nivelul aferent familiilor fără copii (respectiv 2.056  calorii faţă de 2.538 calorii).

Masura are efect pozitiv mai pronuntat in randul gospodariilor cu venituri reduse si a celor cu venituri medii (parte din clasa mijlocie). In primele 6 decile (66% din populatie) intra: 1) gospodariile cele mai sarace: familii cu multi copii, monoparentale, familii de pensionari, someri, agricultori, familii din care fac parte salariati cu un venit sub salariul mediu pe economie (83% dintre salariatii romani); 2) gospodariile cu venituri medii.

Este evident ca masura presupune simultan temperarea presiunii sociale pentru creşterea salariilor, cât şi un impact macroeconomic favorabil. Efectele de multiplicare în economie fiind mai ridicate atunci când creşte puterea de cumpărare a celor cu venituri modeste decât atunci când beneficiarii relaxării fiscale sunt, în special, cei cu venituri ridicate. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite