Cum cresc preţurile produselor agricole de la fermă la raft. Cartofii şi laptele, exemple de speculă cu acte în regulă

Cum cresc preţurile produselor agricole de la fermă la raft. Cartofii şi laptele, exemple de speculă cu acte în regulă

Până să ajungă la consumatori (dacă ajung), preţurile produselor agricole româneşti cresc de trei-patru ori

Cartofii pleacă de pe tarla cu mai puţin de doi lei kilogramul şi ajung la 6-7 lei/kg în supermarketuri; laptele pleacă din crescătoria de vaci cu mai puţin de un leu litrul şi ajunge cu peste 4 lei litrul în supermarketuri - preţuri peste media UE. Aceste două exemple au fost prezentate, luni, în cadrul conferinţei „Fermieri vs. hipermarketuri - cum rezolvăm problema distribuţiei“, organizată de Agrostandard.

„Cartofii noi româneşti ajung în supermarketuri chiar şi la preţuri de peste 7 lei pe kilogram, deşi fermierii români îi vând cu 1,8 lei/kg. Este acelaşi preţ practicat în magazine pentru cartofii aduşi din Iran“, a declarat preşedintele interimar al Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), Gheorghe Vlad.

Reţeta falimentului: dumpingul importatorilor

Mai multe asociaţii ale fermierilor din România se plâng că afacerile lor sunt afectate de preţul de dumping practicat de importatori şi de adaosul mare al supermarketurilor.

Producătorii români se plâng că se află într-o situaţie delicată din această cauză, iar unii dintre reprezentanţii lor susţin că proiectul de lege care ar obliga magazinele să vândă cel puţin 51% produse alimentare româneşti ar reprezenta o măsură bună.

„Legea 321 a fost gândită pentru a aduce produse româneşti proaspete la raft. Am văzut cartofi noi româneşti în magazine cu un preţ de 7,22 lei pe kilogram, deşi fermierii îl vând cu preţ de 1,8 lei pe kilogram. Cartofii aduşi din Iran sunt la raft tot cu 1,8 lei“, a susţinut Vlad.

Parlamentarii discută în prezent o proiect de lege care ar putea obliga toţi comercianţii din România să aibă la raft cel puţin 51% produse alimentare româneşti.

Marile reţele de retail din România, controlate de companii străine, se opun măsurii, argumentând că aceasta distorsionează competiţia de pe piaţă şi nu rezolvă problemele agriculturii româneşti.

Până la raft, preţul laptelui se triplează

Preţul laptelui în România, la raft, depăşeşte media europeană, în timp ce preţul primit de producători este foarte mic, de aproximativ 60 de bani pe litru, astfel că sunt necesare măsuri de sprijin pentru producători, inclusiv o subvenţie pentru colectare, susţine ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, prezent la conferinţa Agrostandard.

„Trebuie să găsim o soluţie, împreună cu Comisia Europeană, să putem acorda subvenţii pentru colectarea laptelui.
Este o criză europeană pe piaţa laptelui, însă în România se simte mult mai puternic din cauza diferenţei de competitivitate între producătorii români şi cei din statele din vest.
Preţul la raft este unul dintre cele mai mari din UE, dar laptele la fermier este foarte ieftin. În nordul ţării, producătorii sunt nemulţumiţi pentru că au ajuns să comercializeze laptele cu 60 de bani“, a explicat Achim Irimescu.

„Importurile din Polonia trebuie verificate“

Mai mult, ministrul a atras atenţia că trebuie verificat modul în care este posibilă comercializarea laptelui din Polonia pe piaţa românească cu 19 eurocenţi pe litru, având în vedere că există suspiciuni că producătorii de lapte din anumite state beneficiază de mecanisme de susţinere.

„Vom verifica aceste aspecte, dar cert este că aşa arată cifrele. Producătorii români vând laptele cu 60 de bani litrul şi nu au cum să supravieţuiască. Este uşor de falimentat o fermă, dar mult mai greu să reporneşti o unitate de producţie“, a subliniat ministrul.

De ce nu pot fi ai noştri egali cu europenii

Achim Irimescu spune că producătorii din România nu pot concura de la egal la egal cu cei europeni din cauza lipsei infrastructurii de transport, dar şi pentru că producătorii europeni au în spate decenii de subvenţionare masivă, sunt mult mai bine organizaţi şi, deci, mult mai eficienţi.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii spune că, dacă preţul scăzut de la producător nu se reflectă în preţul de la raft, înseamnă că există cerere.

Reamintim că, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS), cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 54,1% (respectiv cu 13.390 de tone) în trimestrul I din 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, totalizând 38.120 de tone.

Numai în luna martie, importul total s-a majorat cu 62% (respectiv cu 4.874 de tone), până la 12.734 de tone, comparativ cu perioada similară din 2015.

Potrivit datelor INS, în trimestrul I din 2016, unităţile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă de 220.011 tone, mai mult cu 9% (18.088 tone), comparativ cu trimestrul I din 2015.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: