Cum coace Tăriceanu majorarea cotei unice şi care este fiscalitatea în alte ţări din Europa

Călin Popescu Tăriceanu a introdus sistemul cotei unice în a doua zi de la preluarea mandatului de premier din decembrie 2004      FOTO Mediafax

Aflat în capul listei cu nominalizări pentru funcţia de premier în cazul în care Victor Ponta ar câştiga alegerile prezidenţiale, Călin Popescu Tăriceanu crede că o reanalizare a nivelului cotei unice, în sensul creşterii, este necesară pentru a avea investiţii publice mai mari. În plus, spune fostul premier, România are cea mai scăzută fiscalitate din Europa.

„Unii au fetişizat ideea de cotă unică a cărei paternitate mi-o asum, dar nu asta este problema. Problema este nivelul de taxe. Cota unică a fost gândită dintr-un alt motiv, dintr-un motiv de simplificare a cadrului fiscal. Aşadar, ceea ce este însă o problemă care trebuie discutată în România este că românii ar fi foarte fericiţi să trăim cu cotă unică de 16% şi să avem cheltuieli ca şi când impozitele s-ar colecta în Germania sau în Franţa, la nivelul de fiscalitate de acolo.

Adică, în momentul în care văd nemulţumiri că nu se fac şi mai multe lucrări de infrastructură fizică în transporturi, nu investim în alte domenii, atunci trebuie să ne gândim şi la nivelul de impozitare pe care vrem să îl plătim. Probabil că, la un moment dat, va trebui să vină momentul să reconsiderăm acest nivel pentru că pretenţiile, aşa cum spuneam, sunt în continuă creştere“, a declarat Tăriceanu, săptămâna trecută, la Europa FM, când încă se afla în cursa pentru prezidenţiale.

 „Părintele“ cotei unice

Trecerea de la cota progresivă de impozitare la cota unică de 16% atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru impozitul pe profit a fost adoptată chiar de Tăriceanu în urmă cu 10 ani, la numai o zi de la preluarea mandatului de premier, la 29 decembrie 2004. Adoptarea măsurii prin ordonanţă a fost justificată la acel moment prin faptul că nu era timp pentru dezbatere în Parlament până la începerea anului fiscal 2005.

Deşi măsura nu a determinat o creştere a încasărilor la bugetul statului, ea a avut câteva efecte pozitive asupra economiei în ansamblu. În primul rând, a scăzut fiscalitatea şi a simplificat într-o anumită măsură legislaţia, cu efecte pozitive pentru creşterea investiţiilor străine. În al doilea rând, a încurajat munca pentru că a lăsat mai mulţi bani în buzunarul celor care muncesc şi câştigă mai mult. 

Nu trebuie însă ignorat faptul că guvernarea Tăriceanu (decembrie 2004- decembrie 2008) s-a derulat într-o perioadă de boom economic, atât la nivel mondial, dar şi în România. Iar primele semne ale crizei, care s-au resimţit încă din 2008, au fost ignorate cu desăvârşire de guvernanţii de la acea vreme. 

Ponta şi Petrescu nu iau în calcul creşterea taxelor

Imediat după ce în spaţiul public au apărut date că Guvernul pregăteşte creşterea taxelor în 2015 şi că sistemul de impozitare prin cotă unică ar putea fi înlocuit cu cel progresiv, atât premierul Victor Ponta, cât şi Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, au reacţionat prompt, dezminţind informaţiile. „Este campanie electorală, dar nu trebuie să ne jucăm cu economia: în 2015 nu se creşte niciun fel de taxă şi impozit, pentru că avem măsuri luate cu instituţiile internaţionale. Nu avem nevoie să creştem nicio taxă“, afirma Ponta în aceeaşi zi în care Tăriceanu vorbea despre o creştere necesară a cotei unice. 

Cu doar o zi înainte, Ioana Petrescu îi dădea replica prezidenţiabilului Klaus Iohannis, care declarase că, potrivit unor surse, la Ministerul Finanţelor se pregăteşte o modificare amplă a Codului Fiscal, care ar conduce la majorări de impozite şi taxe şi chiar la introducerea, începând cu 2015, a impozitului progresiv.  „Anunţurile făcute sunt doar minciuni, pe care doresc să le resping categoric. Este o lipsă de responsabilitate şi o dovadă de viziune pe termen scurt, impardonabile chiar şi în context electoral. Vreau să precizez ferm că, din punctul meu de vedere, nu există nicio intenţie cu privire la schimbarea cotei unice de impozitare de 16%“, a transmis ministrul Finanţelor.

Nu lipsa colectării a tăiat investiţiile publice

Execuţia bugetară a trecut pe excedent după primele nouă luni ale anului, de 0,06% din Produsul Intern Brut. Veniturile bugetului general consolidate au fost cu 5,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unor încasări conjuncturale mai mari, iar cheltuielile au scăzut cu 0,3%. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 16,5 miliarde de lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Deşi Tăriceanu spunea că nivelul cotei unice trebuie reconsiderat pentru că pretenţiile (pentru lucrări de infrastructură şi investiţii în alte domenii) sunt în continuă creştere, cifrele recente ale Finanţelor arată că investiţiile publice au scăzut dramatic chiar şi cu încasări mai mari la buget. 

În schimb, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, are o altă explicaţie pentru reducerea cheltuielilor de capital ale statului. „Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit, nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (...) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung“, a spus Isărescu joi. Guvernatorul a mai spus că scăderea investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor nerealiste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.

România nu are cea mai scăzută fiscalitate

Călin Popescu Tăriceanu declara că România are, în momentul de faţă, cea mai scăzută fiscalitate din Europa. Datele din raportul „Doing Business“ întocmit de Banca Mondială îl contrazic. Taxarea medie în România este de 43,2%, potrivit ediţiei pe 2015 a raportului, în timp ce în Bulgaria este de 27%, în Polonia – de 38,7%, în Letonia – 35%, în Lituania – 42,6%, în Croaţia – 18,8%, Finlanda – 40%, Slovenia – 32%, iar Marea Britanie – 33,7%. De menţionat că angajatorii şi angajaţii trebuie să achite, pe lângă cota unică, şi contribuţiile de asigurări sociale, de sănătate, de şomaj şi contribuţia la Fondul de asigurare a creanţelor salariale, dar şi altele, printre care precizăm „taxa pe stâlp“ introdusă în acest an de Guvern.   

Mai puteţi citi: