Au trecut 2 ani de la intrarea în insolvenţă a ELCEN şi RADET iar bucureştenii nu au nici azi un răspuns sigur şi concret privind modul în care se va creiona un nou viitor pentru reţeaua de încălzire termică a Capitalei. Vorbim, şi astăzi, despre un sistem bătrân, bolnav, apăsat de multe datorii, ineficient, cu pierderi mari de sistem şi care absoarbe de la bugetul Primăriei mari sume de bani pentru a acoperi cheltuielile de operare.

Deşi este vorba despre două companii care furnizează un serviciu esenţial pentru Bucureşti, paşii spre însănătoşirea ELCEN şi RADET s-au făcut greoi. Nu numai birocraţia şi-a spus cuvântul, ci şi luptele politice din culoarele subterane ale PSD-ului şi PNL-ului, influenţate de ţesături dintr-o zonă tenebroasă a intereselor energetice şi, posibil, imobiliare.

Corina Creţu intervine în haosul celor două insolvenţe

Conform unor surse guvernamentale, la finalul lunii aprilie, Corina Creţu, comisarul european însărcinat pentru politicile regionale, le-a adresat o scrisoare Gabrielei Firea, primarul general al Municipiului Bucureşti, premierului Viorica Dăncilă şi Rovanei Plumb, ministrul pentru Fondurile Europene, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la termenele limită pentru obţinerea de finanţări europene nerambursabile pentru retehnologizarea ELCEN.

Corina Creţu cerea urgentarea procedurilor de reorganizare a ELCEN şi RADET pentru ca Primăria să poată depune cereri de finanţare prin Fondurile Europene Structurale şi de Investiţie până la sfârşitul acestei veri. În scrisoare se arată că actuala stare de insolvabilitate a celor două companii face imposibilă finanţarea cu bani europeni iar investiţiile care sunt absolut necesare nu sunt sustenabile.

Cu alte cuvinte, ce vrea să spună Corina Creţu este că fereastra de timp în care se pot obţine bani europeni nerambursabili pentru salvarea ELCEN se îngustează din ce în ce mai mult.

Iar, la mijloc, se pare că ar fi o serie de interese dubioase care împing ELCEN şi RADET mai mult spre faliment decât spre colacul de salvare pentru ca activele să fie valorificate în alt fel. 

Oportunitatea trecerii ELCEN în proprietatea Primăriei

Energia termică din Bucureşti este asigurată, în proporţie de 73%, prin axa ELCEN – RADET, ambele companii fiind cuplate atât prin natura serviciilor furnizate dar şi din cauza datoriei pe care a doua o are la prima. Traseul încălzirii bucureştenilor funcţionează asa: ELCEN produce energia termică iar RADET o distribuie în cadrul SACET.

Actualul sistem a pierdut, însă, lupta cu timpul. Situaţia dezastruoasă a sistemului de încălzire din Bucureşti este o combinaţie între managementul catastrofal al ELCEN şi RADET, al abandonării oricărui plan de bun-simţ pentru investiţii în infrastructura de producţie şi distribuţie, a debranşărilor cu duiumul, a lipsei unor soluţii concrete pentru problemele financiare ale consumatorilor vulnerabili şi a nebranşării cartierelor noi rezidenţiale, constructorii alegând deseori centralele de apartament.

Pentru refacerea acestui sistem, conform secretariatului Cartei Europene a Energiei, la care România este parte semnatară începând cu 1991, practica în domeniu arată că cea mai bună opţiune pentru administrarea unor astfel de sisteme este trecerea lui în proprietatea administraţiei locale.

Şi Academia de Ştiinţe Tehnice a venit cu mai multe soluţii juridice pentru refacerea acestui sistem. Ele au fost cuprinse în planul de reorganizare întocmit de KPMG şi depus la instanţă iar opţiunile variază de la gestiunea lui directă de către autoritatea locală, la privatizare sau la trecerea sub un holding municipal.

Modelul ales a fost trecerea RADET şi ELCEN sub cupola unei societăţi comerciale al cărei acţionar majoritar să fie Primăria Capitalei.

De ce s-au împotmolit o parte din demersuri

Concret, în prezent, aprobarea planului de reorganizare al ELCEN este blocată de amânarea supunerii la vot a planului de reorganizare al RADET. Degeaba s-a aprobat trecerea celor două entităţi sub umbrela companiei municipale de energie întrucât, tergiversarea acestei situaţii, va duce către pierderea fondurilor europene iar tot efortul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Guvernului va fi în van.

Se pare că o problemă spinoasă a apărut în luna februarie, atunci când administratorul judiciar al RADET a depus un plan de reorganizare fără să se consulte, în prealabil, cu creditorul său principal, ELCEN, care are peste 90% din creanţe!

Planul de reorganizare al RADET, întocmit de Rominsolv, presupunea ca regia autonomă să se transforme într-o societate comercială. În acest caz, Primăria Municipiului Bucureşti ar fi trebuit să majoreze capitalul acestei companii cu vreo 2.7 miliarde de lei, cam jumătate din bugetul oraşului, iar ELCEN, de bunăvoie, să ierte RADET şi să renunţe la creanţă.

Votul logic ar fi fost unul împotriva acestui plan de reorganizare, numai că, o astfel de decizie, ar fi băgat RADET în faliment chiar în plină iarnă. Populaţia ar fi intrat în panică şi, probabil, ar fi urmat un val imens de debranşări şi de proteste. Într-un final, pe 27 februarie, printr-un concurs de împrejurări, planul de reorganizare nu a mai fost supus la vot, operaţiune ce a rămas în stand-by pentru o dată ulterioară care nu a mai fost comunicată. Chiar şi aşa, planul de reorganizare al RADET nu s-a mai modificat, mesajul fiind „my way or the highway“.

Ce se va întâmpla cu CET-urile?

Una dintre marile mize ale sistemului de încălzire centralizată este soarta CET-urilor. Pentru CET Bucureşti Sud şi CET Progresu se apropie termenul limită pentru respectarea normelor de mediu, scadenţa fiind 31.12.2019, după ce, în 2016, s-a obţinut o prelungire a perioadei de conformare. Apoi, cazanele 1 şi 2 de la CET Grozăveşti şi CAF-urile 1 şi 2 de la CTE Bucureşti Sud îşi vor epuiza numărul de ore de funcţionare în anul 2020 iar alte instalaţii importante de la celelalte CET-uri nu vor mai putea fi utilizate după anul 2023. Retehnologizarea acestor componente importante ale ELCEN-ului necesită nişte investiţii uriaşe, de peste 500 de milioane de euro, sumă care cu greu ar fi putut fi obţinută de această companie. Dacă nu chiar imposibil.

În cazul în care aceste investiţii nu vor fi făcute, atunci, capacităţile ELCEN-ului, după anul 2023, vor putea produce doar 370 de Gcal/oră, deşi necesarul de energie termică pe care ELCEN ar trebui să-l acopere este de 1800 de Gcal/oră.

În situaţia complicată în care se află, această companie nu poate atrage nici fonduri rambursabile, deoarece este în insolvenţă şi are de achitat datorii din urmă, dar nu poate lua nici fonduri nerambursabile, pentru că, în baza legislaţiei europene, numai municipalităţile se califică pentru acest tip de finanţări. Aşadar, PMB este singura în măsură care poate să atragă prin compania nou-înfiinţată fonduri europene nerambursabile pentru a finanţa activităţile de producţie a energiei termice şi de retehnologizare.

De remarcat un caz special: situaţia complicată în care se află CET Grozăveşti, care a fost gajat la începutul iernii 2017 de ELCEN la Romgaz pentru a nu mai plăti în avans necesarul de gaze naturale destinat încălzirii Bucureştiului. Astăzi, ipoteca este ridicată, dar, dacă nu se vor face la timp investiţiile menţionate la CET Grozăveşti, grupul energetic o să intre în colaps. 

Sau, poate că cineva îşi dorea acest lucru să se întâmple înainte ca PMB să găsească soluţia juridică de a prelua ELCEN şi înainte de depunerea planului de reorganizare, cu o zi înainte de termenul limită şi cu o zi înainte ca cei de la KPMG să fie înlocuiţi de Sierra Quadrant, o casă de insolvenţă cu câteva eşecuri la activ în domeniul energetic. 

Ţinând cont că CET Grozăveşti se află în preajma Grădinii Botanice şi aproape de Splaiul Independenţei, două zone foarte atractive din punct de vedere imobiliar, este lesne de înţeles de ce ar trezi pentru unii interesul soluţia falimentului şi nereuşita salvării ELCEN şi RADET.