Criza economică i-a salvat pe micii fermieri

Dacă nu ar fi venit recesiunea, ţăranii din Lupeni şi din Daia nu şi-ar fi descoperit potenţialul. Pentru ei au lucrat fondurile norvegiene, puse la treabă de două ONG-uri româneşti. Până să vină criza, fructele livezilor din Harghita putrezeau, iar laptele micilor crescători de vite din Sibiu, la presiunea procesatorilor, era cumpărat pe nimic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fundaţia Civitas de la Odorheiul Secuiesc a pus la cale, în 2009, un proiect strict legat de tradiţie şi care are ca obiectiv, oricât de sec ar suna, dezvoltarea comunităţilor izolate, mai ales din punct de vedere economic. Ţinta sunt 23 de comune din judeţul Harghita şi trei oraşe, în total, 127 de aşezări rurale: 54% din cetăţenii judeţului locuiesc în zona rurală, iar veniturile populaţiei vin, ca şi în alte regiuni ale ţării, preponderent din agricultură. Cei de la Civitas spun că cea mai consistentă resursă a zonei sunt fructele.

Proiectul gândit de ONG-ul românesc şi finanţat inclusiv cu fondurile norvegiene prin Innovation Norway - compania de stat care gestionează finanţarea, direct către beneficiari şi fără intermediari - are atât de mare succes, încât primari din toată ţara vin la schimb de experienţă şi se gândesc să aplice proiectul şi la ei în zonă. Ţăranii, care iniţial au fost extrem de greu de convins, ca şi autorităţile, dacă nu au devenit mici antreprenori, măcar au ce face cu fructele care înainte le putrezeau în livezile sălbăticite. Şi primesc bani pentru asta. Alţii au devenit traineri şi chiar şi-au creat o sursă de venit consistentă.

Potenţial inedit

Cum funcţionează proiectul? Civitas spune că este folosit, în proporţie de sută la sută, potenţialul zonei: până la apariţia proiectului, peste 30 de soiuri de fructe erau pe cale de dispariţie, de la păducel şi porumbar până la măceşe sau alte denumiri de care orăşenii nu au auzit niciodată. Toate aceste fructe, alături de merele, perele, prunele din zonă se adună într-un centru de colectare, unde aceiaşi ţărani - după ce au beneficiat de training temeinic în Norvegia, la fel ca toţi cei care obţin astfel de finanţări - le prelucrează şi scot cel mai (spun străinii şi cei care cumpără produsele) natural şi gustos gem de fructe.

Cum altfel, fără conservanţi. Produsul este căutat de lanţuri hoteliere, de restaurante şi chiar de hipermarketurile din Capitală. Borcanele arată ca în reclame, dar, chiar dacă acest ambalaj costă, cei care gestionează proiectul spun că inclusiv prin asta ies în evidenţă. Zona a început să fie intens vizitată de turiştii francezi, spanioli, italieni, dar, cei pe care contează oamenii din zonă - mai ales că vin şi cumpără produsele, la fel ca şi străinii - sunt bucureştenii. Cei de la Civitas vor să vândă totul în ţară, fiindcă este mai rentabil pentru ei. De asemenea, ei punctează că un astfel de proiect nu poate avea succes în regim privat, pentru că ţăranii trebuie să aibă acces gratuit la infrastructură: centrul de prelucrare etc.

Fermierii din Saschiz negociază preţul laptelui

La Saschiz, lângă Sighişoara, fundaţia ADEPT a realizat un proiect pentru susţinerea micilor producători de lapte, care să elimine efectele negative de pe piaţa de profil. Acesta constă în crearea unor centre de colectare a laptelui, care să fie deţinute de comunitate. Cei de la ADEPT spun că prăbuşirea pieţei laptelui pentru micii producători ameninţă existenţa comunităţilor de fermieri. Iar implicaţiile sunt mult mai vaste: dacă ţăranii renunţă la exploatarea tradiţională a pajiştilor (cosit şi păşunat), acestea vor fi dramatic afectate.

Prin proiectul finanţat de guvernul norvegian, fundaţia sprijină producătorii de lapte din zona Târnava Mare să obţină un preţ mai bun pe laptele produs, prin îmbunătăţirea calităţii. Fermierii pot participa la cursuri de igienă a laptelui, la cursuri de agricultură ecologică şi asistenţă în promovarea produselor pe piaţă. Înainte de criză, procesatorii mari puneau presiune pe ţărani (în special la preţul laptelui), mai ales în localităţile cu un singur centru de colectare. Acum, ţăranii de la Saschiz, ca şi cei de la Daneş, Buneşti, Vânători, Apold, Albeşti, Laslea şi Biertan - toate, localităţi din zona Sighişoara - Târnava Mare - vor avea centrul lor, vor avea propriile negocieri cu procesatorii şi este în interesul lor să aibă un produs de cea mai bună calitate.

citeste totul despre: