Creşterea preţului la gaze. Cum vor evolua facturile până în 2018

Creşterea preţului la gaze. Cum vor evolua facturile până în 2018

Creşterea preţului la gaze va intra în vigoare din vară, după ce preţul reglementat de acum, de 53 de lei/MWh, va urca la 60 de lei/MWh    FOTO Eduard Enea

Creşterea preţului la gaze. Populaţia va plăti de la 1 iulie cu 6,4% mai mult pentru gazele naturale consumate, urmând să fie operate majorări anuale de preţ de 4-6% până la finele anului 2018, potrivit noului calendar de liberalizare negociat de către Guvern cu Executivul European. Creşterea preţului la gaze urmează să se vadă în facturi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Factura la gaze va creşte anual cu procente cuprinse între 4,5% şi 6,4% până în anul 2018, după ce Guvernul a convenit cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE) un nou calendar de liberalizare a preţului pentru consumatorii casnici. Acesta prevede majorări anuale, nu trimestriale ca până în prezent, de câte 6 lei pentru fiecare MWh utilizat.
 
Astfel, preţurile la gazele pentru consumatorii casnici vor creşte de la 53 lei/MWh la 60 lei/MWh din luna iulie a acestui an, urmând să urce apoi la 66 lei/MWh în 2016, la 72 lei/MWh lei în 2017 şi la 78 lei/MWh în 2018. Pentru companii, piaţa a fost deja liberalizată total de la 1 ianuarie 2015, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.
 
Majorarea de la 1 iulie ar urma să fie, aşadar, cu 13,2%, însă factura va creşte cu 6,37%, potrivit unei simulări realizate de „Adevărul“, deoarece aceasta conţine, pe lângă preţul materiei prime în sine, şi tarifele de distribuţie, transport şi furnizare, dar şi TVA de 24%. 
Pentru simulare, am luat în calcul consumul mediu al unui apartament cu trei camere, cu centrală, amplasat în Bucureşti. 
Astfel, facturile la gaze naturale vor fi în 2016 mai mari cu 5% decât în 2015, în 2017 majorarea va fi de 4,77%, iar în 2018  - de 4,56%.
 
În total, la finele anului 2018, factura la gaze va fi mai mare cu 23% faţă de momentul actual. Calculele sunt realizate cu TVA 24% deoarece noul Cod Fiscal, care prevede scăderea TVA la 20% din 2016, nu a fost încă votat şi promulgat. De asemenea, simularea porneşte de la premiza că tarifele de distribuţie şi transport nu se vor majora între timp.
 
Preţul gazelor a scăzut cu 9% de la 1 aprilie pentru clienţii GdF SUEZ, care alimentează sudul ţării, şi a crescut cu 1,5% pentru clienţii alimentaţi de către E.ON, care distribuie gaze în partea de nord, potrivit unei decizii a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
 

Creşterea preţului la gaze. Scandalul din februarie

 
În luna februarie, Guvernul nu a convenit o scrisoare de intenţie cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene (CE), una dintre cauze fiind liberalizarea preţurilor la gaze, cealaltă fiind starea sectorului de producţie a energiei pe bază de cărbune.
 
FMI cerea atunci o majorare a preţului la gaze de la 53 la 62 de lei/MWh, măsura fiind respinsă la acel moment de către premierul Victor Ponta pe motiv că nu va duce decât la acumularea de noi datorii. „Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Consumatorii industriali sunt deja de la 1 ianuarie în piaţa liberă, au mai rămas consumatorii casnici, adică gospodăriile şi CET-urile (care produc apă caldă şi energie termică în marile oraşe – n.r.). FMI cerea o creştere de la 53 la 62 de lei/MWh, pe care noi o considerăm nesustenabilă. Trebuie ca populaţia şi CET-urile să poată să plătească“, declara Ponta la 9 februarie. 
 
Problema trebuia să fie discutată la următoarea vizită a FMI, în aprilie, dar delegaţia nu a mai sosit. A venit, însă, în luna mai, dar problema nu a fost tranşată. Niculae Havrileţ, şeful ANRE, declara la finele lunii aprilie că facturile vor creşte cu 5-8% de la 1 iulie ca urmare a aplicării unei noi etape din calendarul de liberalizare.
 

Creşterea preţului la gaze. Promisiuni până în 2021

 
România şi-a asumat în faţa organismelor financiare internaţionale să dereglementeze piaţa gazelor până la finele anului 2018. Guvernul anunţa anul trecut că a primit acordul Comisiei Europene pentru amânarea liberalizării din 2018 până în 2021. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu primise asigurări din partea comisarului de resort de la acel moment, Gunther Oettinger, că acest lucru este posibil, dar ulterior s-au schimbat atât formula guvernamentală, cât şi componenţa Comisiei Europene, iar negocierile au intrat în impas.
 

Creşterea preţului la gaze. Metoda de liberalizare, criticată

 
Liberalizarea gazelor a fost deseori criticată din cauza metodei alese de către autorităţi. Dacă la energie liberalizarea se derulează prin achiziţia de electricitate de pe bursa de profil, în cazul gazelor nu exista o bursă unde să se tranzacţioneze gaze naturale la momentul începerii liberalizării. Ulterior, s-a introdus posibilitatea tranzacţionării pe OPCOM şi Bursa Română de Mărfuri, preţul fiind în jurul a 85 de lei/MWh. De asemenea, dacă la energie electrică există numeroşi producători, iar România are excedent, în domeniul gazier, ţara noastră se bazează în principal pe doi producători interni, respectiv Romgaz şi Petrom, în vreme ce pentru importuri suntem dependenţi de intermediarii Gazprom. 
 
Totuşi, din anul 2019 este preconizată intrarea în producţie a zăcămintelor din Marea Neagră, care vor acoperi atât cererea internă, cât şi necesarul Republicii Moldova. Exxon şi Petrom au anunţat în anul 2012 o „descoperire semnificativă“ de gaze naturale în Marea Neagră, acumularea fiind estimată a avea între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările