Coşea: Indepedenţa energetică a României este doar o lozincă. Consumatorul român trebuie să fie pe harta mondială a preţurilor, nu sondele

Companiile petroliere "exportă" prea mult profit din România, iar relaţia ar trebui să fie mai rezonabilă

Independenţa energetică a României este o „lozincă politicianistă şi populistă“, iar autorităţile ar trebui să se concentreze pentru „a pune consumatorul român pe harta mondială a preţurilor“, în acest moment costurile cu energia fiind prea mari în coşul zilnic, iar toate statele din jur au preţuri mai mici la combustibili, a declarat profesorul de economie Mircea Coşea.

"Eu nu cred în teoria că, dacă vom avea din ce în ce mai mult petrol şi gaze în subsolul României, vom deveni independenţi sau dacă vom trage vreo conductă miraculoasă prin România lucrurile se vor rezolva. Prezenţa unor zăcăminte pe teritoriul unei ţări nu înseamnă asigurarea independenţei energetice. Extragerea şi folosirea lor înseamnă independenţă, dar aici noi nu putem să spunem mare lucru pentru că suntem o economie care nu capitalizăm intern valoarea adăugată, o capitalizăm în exterior, mai ales în acest sector. Depindem de voinţa de capitalizare a altora", a declarat Mircea Coşea, la o conferinţă de profil.

El a făcut această remarcă în contextul în care companiile din sectorul petrolier au atenţionat că reducerea cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului pune presiune pe investiţii şi solicită reglementarea cadrului legal de taxare din domeniu. 

Anterior, în anul 2012, Petrom şi Exxon au anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale în Marea Neagră estimat a avea între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Premierul Victor Ponta a afirmat că zăcămintele din Marea Neagră vor intra în producţie în anii 2019-2020 şi vor contribui la independenţa energetică a României şi Republicii Moldova.

Costurile cu energia, prea mari în coşul zilnic

„Nu cred că vom fi independenţi energetic. Degeaba descoperim noi zăcăminte pentru sunt depindem de factori externi. Nu poţi face o strategie energetică fără o Strategie de Dezvoltare a ţării, căci nu ştii ce consum ai. Independenţa energetică este doar o lozincă, ori politizată, ori populistă. Pe mine nu mă interesează dacă România este pe harta mondială a petrolului, a sondelor, ci dacă acum consumatorul român este este pe harta mondială a preţurilor. Or, la noi energia este tot mai scumpă în coşul zilnic. România trece acum prin ceea ce au trecut alte state la mijlocul anilor ’50, aceea de motorizare“, a spus profesorul Coşea.

Au banii miros?

Întrebat dacă „banii au miros“, în condiţiile în care foarte multe companii din China cumpără active în Europa şi plătesc taxe, Coşea a spus că nu este împotriva capitalului străin, dar că România are o rată de dependenţă prea mare în sectorul petrolier şi al gazelor faţă de companii străine. Coşea a punctat că trebuie să existe o interdependenţă între companii şi ţări, dar că trebuie să fie una rezonabilă, el dând ca exemplu profitul reinvestit, care este foarte mic în domeniul petrolier.

Carburanţi mai scumpi decât în statele din jur

Coşea a mai arătat că toate ţările din jurul României au preţuri la pompă mai mici, iar în anumite cazuri, cum este cel al Austriei, „preţul final este mai mic, deşi ponderea taxelor este mai mare“.

El a mai afirmat că există presiuni politice pentru ca nivelul redevenţelor să nu fie majorat. „Sunt foarte multe presiuni politice, Uniunea Europeană are anumite directive, ceea ce degenerează în presiuni. Aţi văzut cum a fost în cazul pădurilor, la fel va fi şi cu petrolul“, a arătat economistul.

Cum va arăta noul sistem de taxare la petrol şi gaze

Autorităţile au promis realizarea unui nou sistem de taxare a resurselor de petrol şi gaze. În acest moment, companiile din domeniu plătesc redevenţe, care variază între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei. Pe lângă acestea mai există şi o taxă de 0,5% pe extracţie şi o taxă de 60% pe veniturile din liberalizarea gazelor. Concomitent, se mai plăteşte şi taxa pe construcţii speciale, de 1% din valoarea activelor.

Noul sistem de taxare ar trebui să conţină redevenţe diferenţiate între zăcămintele de pe uscat şi cele marine, dar şi între perimetrele de mic şi de mare adâncime. Pe lângă redevenţe va mai exista şi o taxă pe profitul din exploatare. Proiectul trebuie pus în discuţie publică încă de anul trecut, dar a tot fost amânat.