Contradicţii: „Fantoma“ recesiunii economice şi promisiunile politice

De câteva zile încoace, se vorbeşte tot mai mult de intrarea României în recesiune economică, iar acest lucru a creat divergenţe de opinii printre analiştii în domeniu, specialişti, politicieni, guvernanţi.

„Fantoma” recesiunii economice, unii îi zic tehnică, dar tot recesiune este, bântuie tot mai mult de îţi vine să crezi că ar fi chiar adevărată, în ciuda multora care încearcă să ne convingă cu tot dinadinsul, că ar fi doar o Fata Morgana, iar economia românească va creşte într-un an cât în alţi şapte ani la un loc.

Ca un profan în domeniul economiei nu pot să-mi dau cu părerea şi să mă dau mare specialist, cum vedem droaie astfel de specialişti în spaţiul public, încercând să ne explice, să ne dovedească mai ales că au dreptate şi că afirmaţiile lor sunt reale. Însă, am încercat să mă documentez cât de cât din presă, să aflu dacă chiar am intrat în recesiune economică sau nu.

Pentru că după ce ai trecut printr-o criză cu măsuri de austeritate drastice, din cauza cărora lumea îl mai înjură şi acum pe Emil Boc, numai ce auzi de recesiune, criză, producţie, contracţie, inflaţie, austeritate şi altele asemenea, te ia cu fiori reci pe şira spinării.

Recunosc că după mai multe căutări, citiri de articole şi opinii analistico-economice-financiare nu m-am dumirit clar dacă economia românească dă înapoi. La fel cred că nu au înţeles nici alţi simpli cetăţeni nespecialişti ca mine. Dar dacă au început să fie vehiculate astfel de ştiri negative, în ciuda altor asigurări de bine din partea guvernanţilor, eu cred că e de rău, ceea ce m-a făcut să îmi aduc aminte de câteva lucruri importante, care încă nu şi-au găsit rezolvarea spre binele economiei româneşti şi a bugetului de stat.

Cu toţii ne aducem aminte disputele pe seama promulgării Legii CAS-ului, când actualul prim ministru, Victor Ponta şi ministrul  finanţelor Ioana Petrescu, n-au fost în stare să arate sursele financiare care să suplinească tăierea CAS-ului. Cu toţii vedem că investiţiile au stagnat, poate chiar au regresat, dar unii guvernanţi nu vor să recunoască acest lucru, bătându-se cu pumnul în piept că economia zburdă.

Cu toţii constatăm scăderea locurilor de muncă. Dacă este adevărată recesiunea economică, normal ar fi ca Guvernul să adopte urgent măsurile care se impun într-o astfel de situaţie, care vor fi măsuri nepopulare şi ar crea o stare de nemulţumire în rândul populaţiei sărăcite.

Mai vedem că puşculiţa statului este din ce în ce mai goală, realitate care a dus la impunerea de tot felul de noi taxe şi impozite aberante. Recent, procurorul şef  DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara că ”în 2013, ANAF nu a reuşit să confişte decât 5% din ceea ce au dispus instanţelejudecătoreşti în procesele iniţiate de DNA. Dacă ar fi reuşit să confişte întreaga sumă, 300 milioane euro, ANAF ar fi adus la bugetul statului o sumă echivalentă cu un sfert din bugetul Ministerului Sănătăţii.” Inexplicabilă ineficienţa ANAF!

Cu toate acestea, guvernanţii promit să adopte măsuri de mare popularitate: reintroducerea pensiilor speciale, amnistii fiscale şi alte promisiuni care vor fi primite cu entuziasm de mulţi români şi vor aduce simpatii electorale importante pentru partidele aflate la putere.

Aceste promisiuni şi pomeni electorale intră în contradicţie evidentă cu o economie aflată în recesiune, putând avea un impact devastator privind viitorul României. Ce se va întâmpla vom vedea, dar sigur este că ceea ce se întâmplă acum cu economia şi politica românească nu poate decât să ne îngrijoreze.