Contrabanda cu ţigări a crescut din nou. În iulie a ajuns la 15,3% din piaţă. Producătorii cer o strategie de combatere a acesteia

Regiunea de nord-est a României este poarta de intrare a ţigărilor de contrabandă. Acestea provin din Republica Moldova şi Ucraina, în special

Piaţa neagră a ţigaretelor a reînceput să crească în iulie, până la 15,3%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din mai, situându-se din nou peste media ultimilor patru ani, de 14,7%, după ce în mai şi martie înregistrase o scădere, fiind afectată de politicile fiscale oscilante.

Comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat în iulie creşteri semnificative comparativ cu luna mai în regiunea de vest (+10,2 puncte procentuale, la 27,1%) şi sud-est (+4 puncte, la 10,2%). Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de piaţa neagră, cu un nivel al comerţului ilicit de 35,3%, potrivit datelor companiei de cercetare Novel Research.

Din punct de vedere al provenienţei, produsele „cheap whites“ (mărci ieftine, care nu aparţin marilor producători) au înregistrat o creştere de 5 puncte procentuale faţă de mai, ajungând să reprezinte 60,8% din contrabandă. Ponderea produselor provenite din Ucraina (10%) şi Moldova (19,5%) se află în scădere, iar la cele din Serbia a urcat la 3,9%, faţă de 2,2% în mai.

„Creşterea pieţei negre este o chestiune care ţine de securitatea naţională. Este bine ştiut de către orice autoritate de aplicare a legii că o grupare criminală care face contrabandă cu ţigarete poate face trafic şi cu droguri, arme sau persoane. În aceste condiţii, chestiunea contrabandei cu ţigarete trebuie sa fie în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Strategia Naţională de Apărare a ţării 2015-2019 menţionează riscul asupra securităţii naţionale generat de către traficul transfrontalier de arme, droguri sau bunuri. Faptul că un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi la bugetul de stat de circa 35 de milioane de euro reprezintă un alt factor suficient de puternic pentru Guvernul României“, a afirmat Adrian Popa, director de afaceri corporatiste şi de reglementare la BAT Romania.

La rândul său, reprezentanţii Philip Morris apreciază că absenţa unei strategii naţionale de combatere a contrabandei, care să implice toţi actorii responsabili, de la decidenţii de politici fiscale şi reglementare până la autorităţi, se reflectă în evoluţia pieţei negre.

„Este cunoscut faptul că aproximativ 80% din preţul unui pachet de ţigarete este reprezentat de taxe, ceea ce îndeamnă comercianţii ilegali de ţigarete să profite de cadrul legislativ şi aşa restrictiv, precum şi de lipsa coordonării măsurilor de control cu noile prevederi fiscale. Cei care comercializează ilegal ţigarete vând fără a face diferenţa între minori şi adulţi, în condiţii improprii şi fără a respecta vreuna dintre reglementările în vigoare", spune, la rândul său, Alexandra Olaru, director de afaceri corporative în cadrul Philip Morris Romania. 

„Este descurajant atât pentru industrie, cât şi pentru autorităţile cu atribuţiuni în combaterea contrabandei, care au depus şi în ultimele luni eforturi deosebite pentru reducerea comerţului ilegal cu ţigarete. (...) Au fost făcute şi în iulie zeci de percheziţii pentru destructurarea unor grupări criminale. Eforturile Poliţiei, ale Poliţiei de Frontieră, ale Direcţiei Generale a Vămilor nu sunt însă susţinute în mod constant de politicile fiscale oscilante şi de evoluţia cadrului de reglementare care, pentru industria tutunului reprezintă incertitudini majore“, a declarat într-un comunicat Gilda Lazăr, director de afaceri corporatiste şi comunicare în cadrul JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Ea a punctat că noua directivă a tutunului este în curs de a fi transpusă în legislaţia statelor membre, pe când în România nu a fost încă declanşat oficial procesul de transpunere, deşi termenul limită pentru transpunere şi pentru conformare a producţiei este mai 2016.

„Nu ştim nici în momentul de faţă cum să ne adaptăm procesele de producţie şi planurile de afaceri, situaţie care la un moment dat ne-ar putea pune în imposibilitatea de a mai funcţiona şi implicit de a ne plăti taxele către statul român, taxe care numai în 2014 au fost în sumă de circa 2,7 miliarde euro“, a mai spus Lazăr.