Consiliul Naţional al IMM: termen prea scurt de scutire a impozitului pe profitul reinvestit şi impozit forfetar neatent proiectat

Consiliul Naţional al IMM: termen prea scurt de scutire a impozitului pe profitul reinvestit şi impozit forfetar neatent proiectat

Impactul bugetar negativ estimat pentru anul 2014 al aplicării măsurii de scutire a impozitului pe profitul reinvestit este de 137,5 milioane de lei

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) susţine necesitatea scutirii de la plata impozitului pe profitul reinvestit, dar solicită ca această măsură să se aplice pe o perioadă nelimitată, nu doar în intervalul 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2015, cum este prevăzut în proiectul normativ adoptat recent de Guvern.

De asemenea, confederaţia patronală a IMM-urilor consideră că sunt prea puţine sectoarele în care se va acorda facilitatea scutirii de impozit pe profitul reinvestit şi solicită extinderea bazei de aplicare.

Astfel, pe lângă achiziţia de echipamente tehnologice, utilaje şi instalaţii de lucru, CNIPMMR propune ca facilitatea să se acorde şi pentru construcţiile industriale (inclusiv terenuri cu aceeaşi destinaţie), aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare, mijloacele de transport, softurile şi activităţile de cercetare-dezvoltare.

Potrivit Consiliului, impactul bugetar estimat pentru anul 2014 este de 137,5 milioane de lei.

Pentru aplicarea acestei facilităţi fiscale va fi luat în considerare profitul contabil înregistrat începând cu 1 iulie 2014 şi investit în echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru produse sau achiziţionate după această dată.


Observaţiile IMM-urilor la impozitul forfetar

IMM-urile afiliate la patronatele membre ale CNIPMMR au formulat mai multe critici şi propuneri privind proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care reglementează instituirea impozitului forfetar.

Cităm, mai jos, câteva dintre aceste observaţii

** impozitul forfetar propus prin proiectul de lege avantajează restaurantele din municipii şi poli de dezvoltare şi dezavantajează contribuabilii din oraşe şi comune;

** spaţiile anexă cum ar fi: holuri, toalete, depozite, etc. sunt supuse impozitării fără a genera  venituri;

** impozitul forfetar propus prin proiectul de lege avantajează hotelurile din municipii şi poli de dezvoltare şi dezavantajează firmele mici (pensiuni, hoteluri cu capacitate redusă) din oraşe, zone rurale, staţiuni de interes local;

** suprafaţa utilă este coeficientul principal în formula de calcul a impozitului forfetar însă nu este bine definită (raportat la extrasul de  CF sau contractul privind folosinţa spaţiului);

** criteriile de stabilire a impozitului nu sunt destul de complexe ceea ce va face să apară distorsiuni în piaţă, multe restaurante se vor închide (ex:se află în zona A, au suprafaţa mare, dar sunt situate pe o stradă care nu este circulată sau sunt săli doar pentru nunţi care au activitate doar 15-25 de zile pe an; în acest caz coeficientul de sezonalitate de 0,45  este departe de realitate, real ar fi cca. 0,07);

** nu este diferenţiat impozitul între un restaurant/bar care este situat cu vitrina la stradă şi altele care sunt situate la subsol sau la etaj;

** diferenţa dintre cel mai mic şi cel mai mare impozit plătit în domeniul alimentaţiei publice este de aproximativ 40% ceea ce înseamnă că unităţile mici care fac un profit nesemnificativ vor plăti aproape la fel de mult ca şi cele mai rentabile restaurante de lux din Centrul Capitalei;

** un restaurant aflat în Centrul Capitalei cu o suprafaţă de  301mp va plăti un impozit de 22.680 de lei (5 040 euro);

** un restaurant aflat la periferia Capitalei (zona C) cu o suprafaţă de 301mp va plăti 21.420  de lei  (4.760 de euro);

** un restaurant aflat într-un oraş de provincie, cu o suprafaţă de 301mp va plăti 13.860 de lei. Astfel, cea mai mică "dugheană", din cea mai proastă locaţie de la marginea Bucureştiului va plăti circa 2.000 de euro pe an impozit forfetar, în timp ce restaurantul cel mai de lux din Centrul Capitalei nu va da mai mult de 5.000 de euro pe an. Dacă un restaurant din Centrul Capitalei are un management bun, un astfel de restaurant are profit de 1,6 milioane lei/an , ceea ce ar fi însemnat un impozit de 16% de cc. 15.700 euro/an, ceea ce înseamnă că vor plăti cu 40-60% mai puţin;

** o spălătorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafaţă de circa 200 de metri pătraţi vor plăti anual, începând din 2014, un impozit forfetar de 18.000 de lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: