Consiliul Fiscal: România nu poate ţine pasul cu cheltuielile majorate ale Guvernului cu salariile bugetarilor şi cu pensiile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ionu' Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Foto mEDIAFAX
Ionu' Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Foto mEDIAFAX

Proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire ascendentă de proporţii atât a veniturilor totale ale bugetului general consolidat, cu un plus de 6,4 miliarde lei, valoare depăşită însă de cheltuielile bugetare, în special cele privind salariile şi pensiile, suplimentate cu 7,5 miliarde lei.

Legat de acest aspect, Consiliul fiscal arată că are „rezerve faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii”. 

„În primul caz, menţinerea deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii ar reclama alocări suplimentare de circa 1,3 miliarde lei, în timp ce în cel de-al doilea caz execuţia bugetară la finele primului semestru indică drept probabile cheltuieli suplimentare de circa 0,9 miliarde lei în raport cu alocarea – un control strict al cheltuielilor cu achiziţiile de bunuri şi servicii (neobservabil până în acest moment) ar putea însă asigura înscrierea în anvelopa de cheltuieli propusă”, susţine Consiliul Fiscal.

Potrivit acestuia, aceste aspecte „evidenţiază riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi implicit a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în absenţa adoptării unor măsuri compensatorii”. 

Acestor riscuri se adaugă probabilitatea extrem de ridicată ca nivelul PIB nominal să se situeze pe un palier semnificativ inferior celui avansat de CNSP, dat fiind nivelul creşterii economice din primul trimestru al anului şi dinamica recentă a principalilor indicatori macroeconomici.

„Materializarea acestei eventualităţi ar contribui suplimentar la înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului exprimat ca procent în PIB. În direcţia opusă ar acţiona o eventuală (nedezirabilă) nerealizare a absorbţiei programate a fondurilor structurale şi de coeziune, prin intermediul reducerii cheltuielilor de cofinanţare pe care le-ar prilejui – realizarea în proporţie de 75% a programului de fonduri structurale şi de coeziune, presupunând constant raportul cheltuielilor de cofinanţare relativ la veniturile de la UE, ar implica cheltuieli mai mici cu curca 2 miliarde lei şi ar duce, ignorând efectele de runda a doua, la o diminuare echivalentă a deficitului bugetar”, notează Consiliul Fiscal.

România poate intra în deficit excesiv

Consiliul fiscal identifică aşadar riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedura de deficit excesiv, care se adaugă tendinţei deja existente de vulnerabilizare a poziţiei finanţelor publice în condiţiile înregistrării unei deviaţii persistente şi de amploare de la obiectivul pe termen mediu. 

Un element suplimentar care subminează rezistenţa la şocuri adverse a finanţelor publice ale României este reprezentat de tendinţa de modificare a structurii cheltuielilor bugetului general consolidat în favoarea cheltuielilor rigide (în special cheltuieli de personal şi de asistenţă socială). 

Astfel, evoluţia ascendentă a raportului cheltuieli rigide - cheltuieli totale (exclusiv intrări de fonduri UE) şi a celui cheltuieli rigide - venituri fiscale şi din contribuţii sociale (vezi Graficul 3) complică semnificativ ajustarea în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse (în acest sens, riscul creşterii fiscalităţii într-un scenariu advers este unul major), fiind totodată reversul restrângerii cheltuielilor de capital. 

„Este de remarcat, în particular, că ponderea în PIB şi în total cheltuieli bugetare (nete de fondurile UE) a cheltuielilor de personal în sectorul public este proiectată să atingă maxime istorice în 2018, depăşind chiar şi nivelul pre-criză, evoluţie de natură să evidenţieze vulnerabilitatea deja menţionată a poziţiei finanţelor publice în eventualitatea materializării unui şoc macroeconomic advers. Reducerea masivă a cheltuielilor de investiţii din ultimii ani pentru a acomoda presiunile de amploare localizate la nivelul cheltuielilor rigide (de natura salariilor şi pensiilor) este cu atât mai puţin oportună într-o economie în care insuficienţa infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creşterii economice pe termen lung”, conchide Consiliul Fiscal.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite