CONAF: Creşterile salariale în pandemie, o percepţie eronată a realităţii economice

CONAF: Creşterile salariale în pandemie, o percepţie eronată a realităţii economice

Cristina Chiriac - FOTO Eduard Enea

Creşterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepţie eronată a realităţii economice, deoarece nu putem vorbi de creşteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector, este de părere preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit ei, serviciile hoteliere şi de restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate şi nu reflectă situaţia din teren.

Câştigul salarial mediu brut a fost în luna iunie, conform INS, de 5.369 de lei, înregistrând o creştere de 3,5%, în timp ce salariul net a fost în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei, respectiv 3,7%. Cele mai importante creşteri lunare ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri şi restaurant 27,2%, urmat de fabricarea mobilei (17,6%), activităţi culturale şi spectacole (14,8%), fabricarea produselor textile (12,7%).

Raportat la creşterile salariale din luna iunie, avem o rată a somajului de 5,2%, cu un număr al şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat de 467 mii persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (463 mii persoane) cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (343 mii persoane).

Cristina Chiriac declară: „Trebuie analizat întreg tabloul economic. Nu putem vorbi de creşteri de salarii când avem concedieri masive de personal. Reacţia rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilităţi fiscale şi garanţii guvernamentale întreprinderilor afectate de pandemie şi persoanelor fizice aflate în cvasi şomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor conjucturale. Însă, nu este momentul să cuantificăm câştigul ci trebuie să continuăm măsurile de susţinere a pieţei forţei de muncă pentru a putea vorbi de creşteri salariale sustenabile şi de durată, care să se reflecte în buzunarele cetăţenilor. Când vom vedea o creştere economică bazată pe creşterea consumului ca efect al sporirii câştigurilor salariale nete, de abia atunci putem vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică şi nu de distorsiuni, normale de altfel, într-o situaţie de criză generalizată la nivel mondial.” 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările