
Creşterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepţie eronată a realităţii economice, deoarece nu putem vorbi de creşteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector, este de părere preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.
Potrivit ei, serviciile hoteliere şi de
restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice
pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate şi nu reflectă situaţia din
teren.
Câştigul salarial mediu brut a fost în luna
iunie, conform INS, de 5.369 de lei, înregistrând o creştere de 3,5%, în timp
ce salariul net a fost în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei,
respectiv 3,7%. Cele mai importante creşteri lunare ale câştigului salarial
mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri şi restaurant 27,2%, urmat de
fabricarea mobilei (17,6%), activităţi culturale şi spectacole (14,8%),
fabricarea produselor textile (12,7%).
Raportat la creşterile salariale din luna
iunie, avem o rată a somajului de 5,2%, cu un număr al şomerilor (în vârstă de
15-74 ani) estimat de 467 mii persoane, în creştere atât faţă de luna
precedentă (463 mii persoane) cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior
(343 mii persoane).
Cristina Chiriac declară: „Trebuie analizat
întreg tabloul economic. Nu putem vorbi de creşteri de salarii când avem
concedieri masive de personal. Reacţia rapidă a factorilor de decizie care au
hotărât acordarea de facilităţi fiscale şi garanţii guvernamentale
întreprinderilor afectate de pandemie şi persoanelor fizice aflate în cvasi
şomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor
conjucturale. Însă, nu este momentul să cuantificăm câştigul ci trebuie să
continuăm măsurile de susţinere a pieţei forţei de muncă pentru a putea vorbi
de creşteri salariale sustenabile şi de durată, care să se reflecte în
buzunarele cetăţenilor. Când vom vedea o creştere economică bazată pe creşterea
consumului ca efect al sporirii câştigurilor salariale nete, de abia atunci
putem vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică
şi nu de distorsiuni, normale de altfel, într-o situaţie de criză generalizată
la nivel mondial.”
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: