Comunismul nu mai e o scuză: Cum şi-a modernizat Polonia calea ferată şi cât de repede se poate traversa ţara

FOTO 123 RF

În opinia multor oameni comunismul a ţinut pe loc dezvoltarea unei ţări, crescând decalajul faţă de cele capitaliste. Această teorie este însă contrazisă de Polonia care, la mai puţin de un sfert de secol de la căderea comunismului a reuşit să-şi pună pe picioare infrastructura, unul dintre cele mai importante aspecte care pot duce la creşterea economică.

Până în urmă cu câţiva ani, trenurile poloneze şi infrastructura feroviară erau la fel de precare ca în România: drumul dintr-o parte în alta a ţării dura peste jumătate de zi, trenurile erau îmbâcsite, vechi de peste 30 de ani.

Însă în 2014 polonezii au adus 20 de trenuri rapide care pot prinde 250 km/h şi au atins şi 293 km/h în testele de pe reţeaua poloneză, scrie Hotnews. 

Acum, între cele mai mari oraşe vitezele medii sunt de peste 100 km/h, dar s-a lucrat mult pentru a se ajunge aici. În plus, polonezii au în plan să investească 16 miliarde euro în sectorul feroviar până în 2023, 60% din bani fiind finanţare de la UE.

Polonia are a patra cea mai întinsă reţea feroviară din UE şi, mai ales în sudul ţării, esistă porţiuni extinse unde trenurile rulează în medie cu 50-60 km/h. Există şi vagoane vechi şi trenuri lente, dar deosebirile faţă de România se opresc aici. 

Polonia a găsit soluţia pentru ca trenurile să ruleze sute de kilometri cu viteză medie de peste 100 km/h. Mai mult, gările din oraşele cele mai mari au fost modernizate, sunt curate, au o mulţime de magazine, spaţii luminoase, separare între trenurile locale şi cele de lung parcurs, dar şi oficiu de turism.

Înainte de aducerea trenurilor rapide polonezii au modernizat calea de rulare, fiindcă dacă ar fi avut sute de restricţii, ar fi fost ineficiente oricare super-trenuri aduse. 

Primele discuţii despre trenuri de mare viteză în Polonia au fost în 1994 şi 1997, dar diversele idei au fost abandonate. 

Nu a mers însă totul ca pe roate. Proiectul a stârnit discuţii intense, oponenţii ideii de a cumpăra trenuri Pendolino spunând că este o greşeală ca Polonia, cu o infrastructură ce nu avea multe porţiuni de viteză, să cumpere trenuri atât de scumpe şi rapide care vor rula la viteze mult sub capacitatea lor constructivă.

Au fost certuri şi cu Alstom care, în primăvara lui 2014, când trebuia să aducă o parte dintre trenurile Pendolino în ţară, a propus în ultimul moment să schimbe termenii şi să aducă trenuri cu viteză maximă de 160 km/h, şi nu de 250 km/h cum se stabilise în contracte. Francezii motivau că infrastructura poloneză nu permite nici măcar teste cu 250 km/h. Polonia a ameninţat Alstom cu amenzi pentru încălcarea termenilor contractului şi a ieşit victorioasă.