Teodorovici: „Acordul cu FMI şi Comisia Europeană continuă!“ Vicepreşedintele CE: Programul este „deraiat“ pentru că modificările fiscale creează îngrijorări

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, i-a convins pe liderii europeni c bugetul statului va dispune de resurse financiare pentru reducerea taxelor prevăzute în noul Cod Fiscal

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a scris pe Facebook, după reuniunea Consiliului ECOFIN, că acordul cu FMI şi Comisia Europeană (CE) continuă. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat însă, la conferinţa de presă susţinută după reuniune, că programul de asistenţă financiară al CE pentru România este nu este suspendat, dar este "deraiat", întrucât modificările fiscale creează îngrijorări.

UPDATE Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, a declarat, în conferinţa de presă susţinută după reuniunea Consiliului, că programul de asistenţă financiară al Comisiei pentru România este deraiat, iar măsurile fiscale incluse în Codul Fiscal ar putea duce deficitul bugetar la aproape 3% din PIB în 2016. 

„Cât priveşte situaţia României, care sunt îngrijorările noastre în ceea ce priveşte programul, este deraiat şi nu am putut face un review formal al acordului. În timpul acordului precedent şi al acestuia, în fapt, au fost realizate mari progrese, România are o creştere economică bună, deficitul bugetar se încadrează în limitele descrise de pactul fiscal (MTO) şi se implementează o serie de reforme structurale care îmbunătăţesc competitivitatea economiei României, astfelş că există multe dezvoltări pozitive. Din păcate, acum trebuie spus că pe partea fiscală vedem o abatere fiscală, Guvernul plănuieşte reducerea TVA cu 5 puncte procentuale, dar şi alte reduceri de taxe. Estimăm că deficitul bugetar al României va ajunge la circa 3% din PIB. În această situaţie complicată, cu siguranţă nu este un semnal foarte asigurător pentru pieţele financiare acest deficit care creşte foarte rapid. Astfel că am prezentat îngrijorările noastre autorităţilor, rămânem gata să discutăm în continuare în privinţa programului care expiră în septembrie. Încă recomandăm autorităţilor române să folosească acest timp pentru a urmări efectiv reformele necesare. Până acum, programul rămâne deraiat“, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene. 

Declaraţia vicepreşedintelui Comisiei Europene privind România începe la minutul 7.00 din video de mai jos. 

UPDATE Teodorovici: Acordul României cu FMI şi CE continuă!

„Astăzi, am participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), organizată la Bruxelles. Principala concluzie a întrevederilor de astăzi: Acordul României cu FMI şi CE continuă!“, a scris Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, pe Facebook.

Teodorovici le-a transmis oficialilor europeni că bugetul statului va dispune de resurse financiare pentru acoperirea tuturor măsurilor cuprinse în noul Cod Fiscal, atât dintr-o colectare mai bună a taxelor, cât şi din resurse suplimentare estimate la un miliard de lei ce ar urma să provină din redevenţe în urma modificării actualului sistem de taxare pentru petrol şi gaze, potrivit Realitatea TV. 

În urmă cu o săptămână, ministrul Finanţelor declara că bugetul pe 2016 se va construi cu un deficit de 1,2% din PIB, plus o deviere temporară de 0,5 puncte procentuale. Vicepreşedintele Comisiei Europene i-a transmis lui Teodorovici că Executivul European poate accepta şi un deficit bugetar de 2% din PIB, potrivit Realitatea TV. 

Acordul preventiv încheiat de România cu organismele financiare internaţionale s-a aflat marţi pe masa miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană în cadrul Consiliului ECOFIN, reuniunea fiind, practic, ultima şansă a Guvernului de la Bucureşti de a primi girul comunitar asupra Codului Fiscal, care prevede mari reduceri de taxe din 2016.

Parlamentul a votat recent Codul Fiscal, care include reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% începând cu anul 2016, eliminarea accizei de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant comercializat şi a taxei pe stâlp, în vreme ce impozitul pe dividende scade la de la 16% la 5%. În total, aceste măsuri vor crea o gaură de 12 miliarde de lei la bugetul statului în anul 2016, din care numai scăderea TVA are un impact de 9 miliarde de lei. 

Comisia Europeană estima, în luna aprilie, că intrarea în vigoare a Codului Fiscal va duce deficitul bugetar la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2016, mult peste nivelul asumat de România. Ţara noastră s-a angajat prin pactul fiscal că va ajunge anul viitor la un deficit structural de 1% din PIB, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,2% din PIB.

Codul Fiscal, mărul discordiei

Ultima vizită a delegaţiei de experţi a Comisiei Europene, derulată în perioada 16-26 iunie, s-a soldat cu un dezastru total: autorităţile române nu au reuşit să ajungă la un consens cu Executivul comunitar, acelaşi lucru întâmplându-se şi în luna februarie. Dacă în februarie motivele au fost liberalizarea pieţei gazelor şi starea sectorului de producţie a energiei pe bază de cărbune, luna trecută, mărul discordiei a fost Codul Fiscal.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, afirma în acel moment că deficitul pe anul viitor se va situa la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3% a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv, însă această deviere este „temporară“ şi „asumată“. 

Deşi a fost votat de Camera Deputaţilor în data de 24 iunie, Codul Fiscal nu a fost încă promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis, care îl poate retrimite în Parlament. Liderii coaliţiei de guvernare au luat în discuţie, luni, posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis să trimită Codul Fiscal spre reexaminare Parlamentului, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, fiind rezervat cu privire la convocarea unei sesiuni parlamentare de urgenţă în acest scop.

Din iunie până acum deficitul a tot fost redus „din vorbe“: mai întâi, Teodorovici a anunţat că bugetul pe anul 2016 va fi construit cu un deficit de 2,5% din PIB, pentru ca, la 7 iulie, să declare că doreşte să construiască bugetul pe 2016 astfel încât să respecte ţinta de deficit asumată de 1,2%, plus o deviaţie temporară de 0,5 puncte procentuale. 

Ministrul a afirmat atunci că bugetul pentru anul viitor va avea o regulă foarte clară şi strictă, respectiv că nu vor exista cheltuieli de la bugetul de stat dacă acestea sunt eligibile pentru fonduri europene, pentru a degreva bugetul şi pentru a mări absorbţia. „Obligaţia fiecărui minister în parte va fi aceea ca orice activitate care este eligibilă pe fonduri europene s-o treacă în această categorie pentru a degreva bugetul de stat. Asta este o regulă de la care nu vreau să fac niciun fel de rabat“, anunţa Teodorovici. El a arătat că sunt foarte multe activităţi în economie care au fost finanţate de la bugetul de stat în ultimii ani şi că acest lucru trebuie să înceteze pentru a nu fi nevoie să se revină asupra unor măsuri luate prin Codul Fiscal.

„Ne cam amanetăm“

Economiştii cred că misiunea României va fi şi mai grea în condiţiile în care Uniunea Europeană abia ce a salvat de la faliment Grecia pentru a treia oară în ultimii şase ani. Profesorul de economie Mircea Coşea crede că politicienii fac foarte multe „cadouri“, iar 2016 se prefigurează un an foarte greu.

„Eu am îngrijorări foarte mari pe tema asta. Se fac greşeli importante atât de partea Puterii, cât şi a Opoziţiei, pe baza unei creşteri economice care este aproape fictivă. Aceasta a venit pe baza reducerii investiţiilor şi a creşterii colectării de taxe, dar a crescut şomajul. Or, noi tot facem cadouri, pe lângă Codul Fiscal, avem dublarea alocaţiilor, creşterea salariilor pentru personalul nedidactic din învăţământ, pensii speciale, salarii pentru demnitari. Ne cam amanetăm, 2016 va fi anul plăţii. Eu mă aştept ca şi în 2016 să fie oferite astfel de cadouri, ne îndreptăm foarte repede spre a deveni Grecia“, a declarat Coşea pentru „Adevărul“. El a spus că se aşteaptă ca lipsa de prudenţă să fie condamnată de liderii europeni.

Coşea a avertizat şi cu privire la un efect nedorit al crizei din Grecia. „Fondul acela cu active de 50 de miliarde de euro, pe care statul elen trebuie să îl creeze, mi se pare ceva foarte periculos. Eu am trăit asta în perioada SovRom-urilor. Ar fi bine ca politicienii să se mai abţină de la acorda astfel de pomeni ca să nu ne trezim şi noi aşa“, a mai spus profesorul de economie.