Comisia Europeană: România nu îndeplineşte toate criteriile pentru aderarea la euro. Următoarea evaluare va avea loc peste 2 ani

Comisia Europeană: România nu îndeplineşte toate criteriile pentru aderarea la euro. Următoarea evaluare va avea loc peste 2 ani

Din cele cinci criterii de convergenţă nominală, România nu îndeplineşte criteriul ratei inflaţiei şi al stabilităţii cursului de schimb FOTO SHUTTERSTOCK

România şi alte şase ţări central şi est-europene nu îndeplinesc toate cele cinci criterii de convergenţă pentru aderarea la zona euro, iar situaţia lor va fi reevaluată peste 2 ani, se arată în raportul de convergenţă 2014, prezentat de Comisia Europeană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit raportului, care evaluează stadiul de pregătire pentru opt state membre ale Uniunii Europene în vederea adoptării monedei unice, progresele realizate de aceste ţări în direcţia adoptării monedei euro sunt inegale, dar Lituania se distinge de restul grupului, îndeplinind criteriile de convergenţă.
 
Din cele cinci criterii, România nu îndeplineşte criteriul ratei inflaţiei şi al stabilităţii cursului de schimb. Criterii îndeplinite de România sunt nivelul datoriei şi al deficitului şi ratele dobânzilor pe termen lung şi, parţial, criteriile calitatitve.
 
Rata medie a inflaţiei în România în cele 12 luni care au precedat luna aprilie 2014 a fost de 2,1%, peste valoarea de referinţă de 1,7% şi este probabil să se menţină peste valoarea de referinţă în perioada următoare.
 
În ceea ce priveşte stabilitatea cursului de schimb, CE notează că în cei doi ani de la precedentul raport leul s-a depreciat faţă de euro cu 1,9%. Pe lângă cele cinci criterii de aderare la zona euro, legislaţia românească în domeniul monetar nu este pe deplin compatibilă cu legislaţia UE. Astfel, Articolul 33, alineatul 10, din Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare al UE.
 
Alineatul prevede că "la şedinţele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României pot participa ministrul finanţelor publice şi un secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice, fără drept de vot".
 
CE consideră că participarea activă a ministrului finanţelor publice la şedinţele BNR, chiar şi fără drept de vot, oferă posibilitatea Guvernului de a influenţa deciziile importante ale instituţiei. Raportul recomandă amendarea acestei legi, pentru a fi compatibilă cu Tratatul UE.
 
Comisia Europeană are obiecţii şi în ceea ce priveşte Articolul 3, alineatul 1: "În îndeplinirea atribuţiilor, Banca Naţională a României şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate". În opinia CE, acest alineat trebuie amendat, astfel încât să fie protejată independenţa instituţională a BNR în faţa instituţiilor naţionale, străine sau din cadrul UE.
 
În conformitate cu Tratatul UE, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care doreşte să adere la zona euro, Comisia şi BCE evaluează modul în care statele membre îndeplinesc condiţiile necesare pentru adoptarea monedei unice.
 
Condiţiile pentru adoptarea monedei euro constau în patru criterii economice de stabilitate referitoare la situaţia finanţelor publice, stabilitatea preţurilor, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung care trebuie respectate în mod sustenabil. De asemenea, legislaţia naţională în domeniul afacerilor monetare trebuie să respecte dispoziţiile Tratatului UE.
Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat convins, la 18 mai, la Iaşi, că România va îndeplini anul viitor toate cele cinci criterii pentru aderarea la zona euro, însă a precizat că nu e suficient, un element extrem de important fiind competitivitatea economică.
 
"În ce priveşte zona euro, cred că anul viitor România va îndeplini toate criteriile - cele cinci criterii de la Maastricht (...). În momentul de faţă, România îndeplineşte patru din cele cinci criterii, însă experienţa altor state care au intrat în zona euro ne arată că îndeplinirea celor cinci criterii nu este suficientă", a afirmat şeful statului.
 
În luna februarie, Guvernul şi premierul Ponta au anunţat că România îndeplineşte în acest an toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflaţia, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB, fiind în grafic în ce priveşte creşterea convergenţei reale, şi că ţinta pentru adoptarea monedei euro este anul 2019.
 
În aprilie 2013, tot Ponta spunea că 1 ianuarie 2019 este un termen realist pentru adoptarea monedei euro.
 
România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro "va deveni un obiectiv realizabil şi necesar" la data de 1 ianuarie 2019.

 

Mai puteţi citi:

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările