Comisia Europeană: România bate pasul pe loc. Deşi avem creştere de 5%, inegalitatea creşte şi sărăcia rămâne mare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România a înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte recomandările specifice de ţară adresate de Comisia Europeană în 2019. Deficitele ţării continuă să se adâncească şi, deşi creşterea economică a fost în medie de 5% în ultimii trei ani, inegalitatea creşte şi sărăcia rămâne mare, arată Comisia Europeană în raportul de ţară pentru România din 2020.

Comisia Europeană susţine că România a realizat progrese substanţiale în protejarea stabilităţii financiare şi a robustetei sectorului bancar.

Au fost înregistrate unele progrese în asigurarea viabilităţii pe termen lung a Pilonul II de pensii şi în implementarea strategiei achiziţiilor publice naţionale.

În schimb, au fost înregistrate progrese limitate în următoarele domenii: eforturi pentru consolidarea conformării la plata impozitelor şi a colectării lor; îmbunătăţirea calităţii şi incluziunii educaţiei; creşterea acoperirii şi a calităţii serviciilor sociale; îmbunătăţirea dialogului social; dezvoltarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza criteriilor obiective; îmbunătăţirea accesului la asistenţa medicală şi a rentabilităţii acesteia; focalizarea investiţiilor pe domeniile cheie de politică şi consolidarea prioritizării şi pregătirii proiectelor în investiţiile publice.

Totodată, nu s-au înregistrat niciun fel de progrese în următoarele domenii: asigurarea implementării cadrului fiscal naţional; asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii; îmbunătăţirea competenţelor prin creşterea relevanţei pe piaţa muncii a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului superior; finalizarea reformei privind venitul minim de incluziune; îmbunătăţirea predictibilităţii luării deciziilor; îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.

Comisia Europeană susţine că creşterea economică a rămas puternică în 2019, aproape de nivelul anului precedent. Se estimează că PIB-ul real a crescut cu 3,9% în 2019. Se estimează că creşterea se va tempera progresiv pe termen mediu. Creşterea reală a PIB va scădea la 3,8% în 2020 şi la 3,5% în 2021, afirmă instituţia. Astfe, PIB pe cap de locuitor continuă să conveargă cu media UE, dar disparităţile regionale persistă.

Salariile au crescut semnificativ în România în ultimii ani, salariile reale majorându-se şi stimulând puterea de cumpărare a angajaţilor. Totuşi, lefurile din România rămân scăzute în comparaţie cu media UE, fiind de asemenea de aşteptat o creştere relativ ridicată a salariilor dintr-o economie care are de recuperat.

Salariile din domendiul public sunt mai mult decât duble, în trimestrul 2 din 2019, faţă de primul trimestru al anului 2015, şi au depăşit semnificativ salariile din sectorul privat, dar se preconizează că majorările vor încetini în 2020.

Salariul minim a fost majorat semnificativ. Deşi nu este încă vizibil direct, ritmul susţinut de creştere a salariilor poate prezenta totuşi riscuri pentru competitivitate în viitor, dacă salariile continuă să crească mai mult decât productivitatea.

În schimb, Comisia afirmă că absenţa unor eforturi durabile de reformă, deficitele fiscale şi de cont curent în creştere pun în pericol sustenabilitatea creşterii economice a României, susţine Comisia Europeană. Cererea domestică puternică, stimulată de tăieri de taxe şi majorări mari de salarii, a fost motorul creşterii economiei în ultimii ani.  Acest model de creştere condusă de consum a împins contul curent şi finanţele publice la deficite în creştere. În plus, dezvoltările demografice adverse au condus la lipsă acută de forţă de muncă şi de calificare, limitând potenţialul de creştere al ţării.

Fără corecţii ale deficitelor fiscale şi de cont curent, precum şi fără un angajament ferm de implementare a reformelor structurale, există riscuri ca convergenţa României către standardele europene de trai să facă paşi înapoi.

Deficitul public a continuat să crească peste pragul de 3% din PIB în 2019, determinat de cheltuielile curente. Se preconizează că el va continua se extindă, în special datorită unei creşteri de pensii de 40% programată pentru septembrie 2020. Un deficit public ridicat şi creşterea costurilor privind pensiile duc la riscuri de sustenabilitate fiscală ridicate.

Investiţiile insuficiente pun piedici potenţialului economiei de a converge la nivelurile UE. Calitatea şi fiabilitatea reţelelor rutiere şi feroviare este slabă. Nu există investiţii în infrastructura de transport durabil, în energie şi mediu (adică în deşeuri, ape uzate şi poluarea aerului). Infrastructura de energie, deşeuri, ape uzate continuă să aibă nevoie de o eforturi importante pentru investiţii.

Câteva dintre principalele riscuri pentru sectorul financiar create prin Ordonanţa 114 din decembrie 2018 au fost evitate, dar rămân unele îngrijorări. Taxa pe activele băncilor a fost eliminată. În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, a fost eliminată posibilitatea de a renunţa la acesta şi au fost anulate cerinţelor suplimentare de capital pentru societăţile de administrare a fondurilor. Cu toate acestea, percepţia generală a imprevizibilităţii legislative care afectează sectorul financiar persistă.

Imprevizibilitatea politică a continuat în 2019, fiind însă înregistrate unele progrese în ceea ce priveşte realizarea strategiei naţionale de achiziţii publice.

În ciuda unei creşteri medie de aproximativ 5% în ultimii ani, inegalitatea creşte şi sărăcia rămâne mare, în timp ce disparităţile regionale se adâncesc.

Astfel, sărăcia şi inegalitatea rămân ridicate, cu acces limitat la servicii. Unul din trei români este supus riscului de sărăcie şi excluziune socială, cele mai expuse fiind grupurile vulnerabile, inclusiv romii. Sărăcia în rândul lucrătorilor este printre cele mai ridicate din UE, beneficiile sociale şi venitul minim eşuând în a reduce sărăcia.

Sistemul de sănătate nu este eficient în îmbunătăţirea accesibilităţii şi sănătăţii populaţiei.

Disparităţile regionale din România sunt printre cele mai mari din UE.

Implementarea guvernanţei corporative pentru întreprinderile de stat nu a înregistrat progrese semnificative. S-a înregistrat o deteriorare a performanţelor operaţionale şi financiare ale întreprinderilor de stat în 2018 şi în prima jumătate a anului 2019.

Corupţia continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România. În timp ce guvernul susţine în prezent acţiuni pentru prevenirea şi sancţionarea corupţiei, România se confruntă cu provocări importante pentru restabilirea progreselor în lupta împotriva corupţiei în urma daunelor făcute în ultimii ani prin modificări legislative şi presiuni continue asupra instituţiilor judiciare.

Inflaţia se reduce, dar rămâne printre cele mai ridicate din UE.

Datoria publică este prognozată să crească.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite