Înţelegerea dintre Gazprom şi Uniunea Europeană, după finalizarea anchetei anti-trust a Comisiei Europene, pare că se suprapune la prima vedere ca o matrice peste dorinţa Germaniei de a construi, cu orice preţ, gazoductul Nord Stream 2. Bruxelles consideră în schimb că, în baza noilor condiţii impuse companiei controlată de Kremlin, va reuşi să stopeze comportamentul abuziv de piaţă de care Gazprom a dat dovată de atâtea ori.

Mai aproape, adică în Estul Europei, Ungaria a deviat traseul iniţial al gazoductului BRUA şi, deja este oficial, Slovacia va fi inclusă pe acest traseu.

Klaus Dieter-Borchardt, directorul însărcinat cu Piaţa Internă a Energiei din cadrul Directoratului General al Comisiei Europene, a fost prezent la summit-ul Gas Infrastructure Europe organizat la Bucureşti în perioada 14-15 iunie şi a răspuns întrebărilor adevarul.ro legate despre modul în care vor influenţa piaţa gazului natural din UE cele două mari proiecte de infrastructură, BRUA şi Nord Stream 2 dar şi care va fi noua relaţie dintre statele membre şi Gazprom. 

Adevărul: Consideraţi că există şanse pentru a fi martori la o schimbare în relaţia dintre UE şi Rusia după finalizarea şi publicarea rezultatelor investigaţiei deschise împotriva practicilor abuzive ale Gazprom?
Klaus Dieter-Borchardt: Sper cu tărie că Gazprom şi-a învăţat lecţia. Ştie ce angajamente şi-a asumat în această procedură. Altfel ar risca foarte mult. Dacă nu îşi respectă promisiunile, atunci, va putea avea de suferit amenzi şi penalităţi foarte-foarte severe. Faptul că a intrat în această înţelegere cred că va determina Gazpromul să îşi schimbe comportamentul pe piaţă. Trebuie!  

Adevărul: Care este plasa de salvare pe care Comisia Europeană ar putea să i-o acorde Estului UE după expirarea contractului dintre Naftogaz şi Gazprom, în anul 2019?
Klaus Dieter-Borchardt: Comisia Europeană este foarte interesată ca tranzitul de gaze prin Ucraina să rămână. Dacă nu, măcar simbolic, dar cu volume ce sunt economic viabile pentru sistemul de transmisie de gaze din Ucraina. Suntem pregătiţi şi încercăm să implicăm partea rusă şi partea ucraineană să vină la masa negocierilor şi să discute viitorul relaţiei contractuale dintre Gazprom, operatorul de transport şi Ucraina pentru a securiza tranzitul de gaze dincolo de anul 2021.Sunt optimist că aceste discuţii vor începe, dar încă nu am fixat o dată. Sperăm ca, în viitorul apropiat, să putem începe aceste discuţii trilaterale.

Adevărul: Va permite Comisia Europeană ca destinaţia finală a BRUA să nu fie Baumgarten? 
Klaus Dieter-Borchardt: În primul rând, nu Comisia Europeană proiectează rutele, ci este treaba operatorilor de transmisie. Dacă va fi ca BRUA să devină BRUSKA (Bulgaria – România – Ungaria – Slovacia – Austria) este treaba operatorilor de transport să decidă.  Comisia nu are absolut niciun cuvânt de spus. Noi credem că punctul final al acestui gazoduct a fost Baumgarten dar, dacă cineva şi-a schimbat opinia, nu este treaba Comisiei să intervină.

Adevărul: Sunt şanse reale ca Slovacia să fie inclusă în proiectul BRUA?
Klaus Dieter-Borchardt: Tocmai l-am ascultat la panelul de la GIE pe reprezentantul FGSZ (n.r. operatorul de transport al Ungariei) care ne-a oferit motivul pentru care conexiunea directă dintre Ungaria şi Austria a fost înlocuită de o conexiune prin sistemul slovac de transport al gazelor. El a spus că a fost o decizie economică deoarece este un proiect mai ieftin cu 1 miliard de dolari decât construcţia unui gazoduct de la zero direct în Baumgarten. În plus, constrângerile legate de mediu pentru a construi acest gazoduct direct în Austria ar fi fost foarte dificil de depăşit. Ar fi fost nevoie de 5-6 ani. A avut dreptate atunci când s-a referit la noi proiecte de infrastructură că, de fapt, ar trebui să le optimizăm pe cele existente. Exact asta face Ungaria cu conexiunea cu Slovacia pentru ca, apoi, Slovacia şi Austria să se folosească de conexiunea existentă. Pentru mine, face sens.

Adevărul: Ce ne puteţi spune despre punctul de intrare în acest gazoduct? Mă refer la interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria...
Klaus Dieter-Borchardt: Suntem foarte interesaţi de acest interconector. Susţinem acest proiect deoarece este neapărat nevoie de el pentru diversificarea resurselor în toată regiunea. Prin acest interconector vom avea gaz natural lichefiat, 1 miliard de metri cubi care vor veni din Coridorul Sudic, prin TANAP şi care vor fi direcţionaţi spre Bulgaria şi, apoi, pe restul traseului. Sunt foarte optimist deoarece, în două săptămâni, vom avea o întâlnire la nivel înalt la Sofia. Acest proiect merge spre finalizare iar construcţia va începe curând.

Adevărul: A apărut informaţia conform căreia Comisia Europeană a lucrat la un nou set de propuneri pentru a modifica Directiva Gazului. Este pregătită Comisia să facă acest pas? Care sunt priorităţile în viitoarea dezbatere pe această temă?
Klaus Dieter-Borchardt: Avem, acum, o serie de discuţii la nivel politic despre piaţa electricităţii şi vom pregăti, de-asemeni, o propunere legislativă pentru a reforma piaţa şi sectorul gazelor naturale. Una dintre marile provocări, aici, este cum să menţinem gazul în mixul energetic în perspectiva anului 2050. Este şi subiectul acestei conferinţe. Vom dori să dezvoltăm un cadru legislativ pentru a face această tranziţie pentru sectorul gazelor să fie posibilă.  

Adevărul: Sunt foarte multe discuţii la nivelul UE despre oportunitatea introducerii de noi tehnologii precum cele de tipul „power to gas” sau „green gas” doar că studiile recente arată că preţul lor ar putea să fie dublu faţă de cel al gazului convenţional. Cconsideraţi că ar fi oportune?
Klaus Dieter-Borchardt: Ştiţi, am văzut şi eu aceste studii... Dar, depinde ce analizaţi! Dacă vă uitaţi la proiectele actuale care sunt la o scală mică, s-ar putea să aveţi dreptate. Dar ceea ce urmărim noi este să aducem tehnologia „power to gas” la scala industrială şi, apoi, la scala economică. Nu ar trebui să faceţi greşeala şi doar să calculaţi beneficiile. Luaţi energia eoliană şi, folosind electroliza, veţi obţine hidrogen şi calculaţi doar acest lucru. Hidrogenul este un produs pe care îl vom folosi în alte sectoare, cum ar fi transportul, industria şi trebuie să faceţi calculele la nivel global. Dacă veţi face asta, rezultatul va fi pozitiv. Sunt convins de asta!

Adevărul: În final, o ultimă întrebare despre Nord Stream 2. Acest gazoduct este văzut de foarte multe ţări din Estul Europei drept un proiect prin care va creşte dependenţa faţă de gazul natural rusesc. Scopul uniunii energetice, însă, este de a diversifica nu numai rutele de transport, ci şi sursele de aprovizionare. Care este ultima abordare a Comisiei Europene legată de Nord Stream 2?
Klaus Dieter-Borchardt: Cred că toată lumea cunoaşte, Comisia nu are puterea de a da un veto pe acest proiect de infrastructură. Avem, însă, o dispută, pe tema rutelor de transport nu numai cu partea rusească ci şi cu Germania, Austria, cu Olanda şi cu Belgia.

Ei cred că, unui astfel de proiect, care vine dintr-o ţară non-UE, prin ape de mare adâncime, nu i se aplică nicio normă europeană. Noi, cei de la Comisie, nu împărtăşim acest lucru şi considerăm că din moment ce conducta ajunge pe teritoriul UE, principii generale precum „unbundling”, acces pentru partea terţă, politica de tarif şi transparenţa trebuie să se aplice. Vrem să ne asigurăm că toate aceste lucruri se vor face. În această dispută legală, Comisia a introdus un amendament la Directiva Gazului pentru a se asigura ce reguli se aplică acelor tipuri de conducte. Dar, din nou, aşteptăm poziţia comună a Consiliului. Încă nu o ştim. Parlamentul, cu o majoritate largă, a susţinut propunerea Comisiei dar, acum, aşteptăm poziţia comună a Consiliului, pentru a începe trialogurile care vor duce la finalizarea acestui proiect. Va clarifica situaţia legală odată şi pentru totdeauna.

Dar, aşa cum am spus, instrumentele noastre sunt limitate din punct de vedere legal. Politic, mereu veţi auzi ceea ce aţi spus şi dumneavoastră, că diversificarea rutelor este foarte importantă pentru noi. Nu este vorba despre dependenţa de gazul rusesc, cât despre diversificare şi comportamentul în piaţă al Gazprom. Aţi menţionat cazul anti-trust. Avem exemple negative ale unui comportament anti-concurenţial iar acest lucru trebuie să înceteze. Gazprom, dacă vrea să facă afaceri, pe piaţa noastră sunt bine primiţi, dar trebuie să respecte regulile noastre ca oricine altcineva. 


Mai puteţi citi: