Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor a adoptat reexaminarea Codului Fiscal. Care sunt modificările aduse proiectului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a decis miercuri să reintroducă în Codul Fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite
Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a decis miercuri să reintroducă în Codul Fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite

Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, amendamentele la Codul Fiscal convenite la reuniunea de joi a liderilor partidelor politice, dar şi alte modificări propuse de Ministerul Finanţelor.

La şedinţa comisiei a participat şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Deputaţii din comisie au introdus, în plus, unele amendamente propuse de Ministerul Finanţelor care corectează erori de scriere ale Codului fiscal, acordări cu ceea ce a apărut ca legislaţie, după trimiterea în Parlament a Codului fiscal sau care armonizează modificările făcute în Senat şi contradicţiile în proiect.

Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a decis miercuri să reintroducă în Codul Fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.

Secretarul de stat în ministerul de Finanţe Dan Manolescu a propus, la dezbaterile din comisie asupra cererii de reexaminare a Codului Fiscal, reintroducerea prevederii privind acordarea posibilităţii consiliilor locale de a majora impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan cu până la 500%, precizând că este o solicitare a autorităţilor.

Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a propus ca această prevedere să se aplice de la 1 ianuarie 2016, iar preşedintele comisiei, Viorel Ştefan (PSD), a precizat că aceasta este o decizie a liderilor partidelor.

Mai mulţi deputaţi au atras atenţia că trebuie specificat ce înseamnă clădiri şi terenuri neîngrijite şi că primarii ar putea să aplice discriminatoriu această prevedere.

În final, deputaţii din comisie au fost de acord cu amendamentul privind acordarea posibilităţii consiliilor locale de a majora impozitul pe clădiri şi pe teren cu până la 500% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan.

Criteriile de încadrare în categoria clădirilor şi terenurilor neîngrijite, precum şi procedura de aplicare se adoptă prin hotărârea consiliului local. Clădirile şi terenurile încadrate la această categorie se stabilesc conform nomencalturii stradale.

Raportul comisiei privind cererea de reexaminare a preşedintelui la Codul Fiscal va intra în dezbaterea plenului Camerei joi. 

Plenul Senatului a adoptat, marţi, proiectul legii Codului Fiscal, reexaminat la solicitarea preşedintelui, acceptând amendamentele convenite de liderii politici.

Reamintim amendamentele adoptate de Senat:  

** Plafonarea CASS a fost eliminată. Unul dintre amendamentele aduse Codului Fiscal prevede eliminarea în 2016 a plafonării contribuţiei sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile obţinute din chirii, venituri financiare (dividende, dobânzi), din drepturi de autor sau de către persoanele fizice autorizate (PFA). Această plafonare urmează să se aplice însă din 2017, potrivit amendamentului adoptat. 

Trebuie precizat că, din perspectiva persoanelor fizice autorizate şi a celor care desfăşoară activităţi independente, noul Cod Fiscal aduce acestor categorii de persoane taxe mai mari, impunându-se contribuţii suplimentare. 

Contribuţii pentru PFA

Potrivit consultantului fiscal Adrian Benţa, de la 1 ianuarie 2016 devine obligatorie plata CAS (contribuţia individuală la pensii) de 10,5% de către PFA, chiar dacă aceasta este deja angajată ca salariat. Dacă aceste categorii de persoane doresc o pensie întreagă, opţional, prin decizie personală, vor achita şi contribuţia angajatorului la pensii (15,8%). Cei care nu optează pentru plata contribuţiei angajatorului ar putea beneficia la calculul stagiului de cotizare doar de o treime, deşi valoarea contribuţiei individuale în total contribuţii pentru pensie este de peste 40%. „Nu se ţine cont de faptul că stagiul de cotizare de 1/3 era corelat cu un raport de 1:2 (10,5% contribuţie individuală şi 20,8% contribuţie angajator). Aşadar, CAS are un mod de impunere discriminatoriu, dezavantajând în mod clar întreprinzatorii (PFA). Aceştia contribuie la fel ca salariaţii (contribuţie individuală), dar primesc beneficiii mai puţine“, a declarat pentru „Adevărul“ consultantul fiscal Emilian Duca. Deputatul Gheorghe Ialomiţianu susţine însă că PFA va beneficia la calculul stagiului de cotizare de o cotă proporţională cu valoarea contribuţiei. Contribuţiile sociale (pensii) se calculează în acest caz la o bază maximă ce reprezintă de cinci ori salariul mediu pe economie (aproximativ 12.600 de lei).

De asemenea, PFA datorează şi plata CASS pentru veniturile încasate din această activitate, chiar dacă aceasta obţine venituri şi din salarii. În proiectul iniţial, şi această contribuţie era plafonată la cinci salarii medii pe economie, însă amendamentul a eliminat prevederea, urmând ca ea să se aplice din 2017.  

Contribuţii pentru venituri din drepturi de autor

Şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală vor plăti din 2016 contribuţia de asigurări sociale (10,5%), însă numai în cazul în care drepturile se achită pe contract cu reţinere la sursă, a explicat Benţa. Şi în acest caz se aplică de la 1 ianuarie 2016 plafonul maximal de cinci ori salariul mediu pe economie. În ceea ce priveşte obligativitatea plăţii contribuţiei individuale la asigurările de sănătate (5,5%) de către cei cu drepturi de autor, aceasta a fost eliminată pentru 2016 printr-un amendament propus în Senat, însă numai în cazul celor care obţin venituri şi din salarii. 

Contribuţii pentru chirii şi venituri financiare

Pentru veniturile din chirii sau din investiţii (dividende, dobânzi bancare etc) nu se datorează plata contribuţiei de asigurări sociale (CAS). Iar potrivit unui amendament adus Codului Fiscal în Senat, în 2016, nu se va mai datora nici CASS pentru veniturile din investiţii dacă persoana fizică obţine venituri din salarii, a arătat Emilian Duca. Totuşi, dacă acesta este singurul venit al persoanei fizice, aceasta va datora CASS (5,5%) şi va exista un plafon minim. De exemplu, dacă o persoană are ca singură sursă de venit un câştig din investiţii, indiferent de valoarea acestuia, CASS datorat anual se va aplica la salariul minim brut pe economie, înmulţit cu 12 luni (pentru salariul minim actual de 1.050 de lei, CASS datorat va fi de 693 de lei).    

Deputatul Gheorghe Ialomiţianu a dat câteva exemple de situaţii în care s-ar putea afla contribuabilul român: „Dacă ai salariu, nu mai plăteşti CASS şi pe veniturile financiare în 2016. Plăteşti din 2017, dar în limita a cinci salarii medii pe economie. Dacă o persoană încasează chirie, dar are şi salariu, plăteşte pentru chirie CASS raportat la valoarea acesteia. Dacă însă are chirie, dar fără să aibă şi salariu, plăteşte CASS la salariul minim pe economie“. 

** Reducerea TVA la 20%. Cota de TVA nu va mai fi redusă de la 1 ianuarie 2016 la 19%, aşa cum prevedea forma iniţială a proiectului Codului Fiscal, ci la 20%. Reducerea cotei la 19% urmează să fie aplicată de la 1 ianuarie 2017, potrivit unui amendament adus proiectului. În forma iniţială, impactul bugetar brut al acestei măsuri ar fi fost de 9 miliarde de lei, iar în urma modificării a fost redus la 7,2 miliarde de lei. 

** Scăderea impozitului pe dividende, amânată. În urma amendamentelor aduse Codului Fiscal, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% nu se va mai aplica de la începutul anului viitor, ci de la 1 ianuarie 2017. Impactul bugetar al acestei măsuri s-ar fi ridicat la 1,3 miliarde de lei în 2016, bani care rămân acum în vistieria statului. 

** Încă un an cu acciză suplimentară. Acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant, introdusă de Guvern la 1 aprilie 2014, nu va mai fi eliminată de la începutul anului viitor. Potrivit unui amendament adus Codului Fiscal, actualul sistem de taxare se menţine şi în 2016, supraacciza urmând să fie eliminată de la 1 ianuarie 2017. Impactul bugetar al măsurii este de 3 miliarde de lei. 

** Taxa pe stâlp şi în 2016. Nici taxa pe construcţiile special, aşa-zisa taxă pe stâlp, nu va mai fi eliminată de anul viitor, ci de la 1 ianuarie 2017, potrivit ultimilor modificări aduse Codului Fiscal. Taxa se ridică la 1% din valoarea activelor, iar eliminarea ei ar fi produs o gaură anuală de un milliard de lei în bugetul statului.  

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite